Forumul Vehiculelor Forum Index Forumul Vehiculelor
Forumul pasionatilor de trenuri, de masini si de alte vehicule!
 
FAQFAQ  SearchSearch   MemberlistMemberlist  UsergroupsUsergroups  Join! (free) Join! (free)  
ProfileProfile  Log in to check your private messagesLog in to check your private messages  Log inLog in 

M300: Un delfin inota in Gara la Predeal [2009]

 
Post new topic   Reply to topic    Forumul Vehiculelor Forum Index -> Calatorii si Reportaje
View previous topic :: View next topic  
Author Message
Please Register and Login to this forum to stop seeing this advertising.






Posted:     Post subject:

Back to top
mishu88
FV Moderator


Joined: 17 Mar 2008
Posts: 1585


Location: Falticeni, jud. Suceava

PostPosted: Mon Jun 24, 2013 6:56 pm    Post subject: M300: Un delfin inota in Gara la Predeal [2009]  Reply with quote

Un delfin pe Valea Prahovei
20 iunie 2009 -=- Excursie FeRoviaRă Câmpina – Predeal – Brașov

Vă mai aduceți aminte când ați citit ”Ultima noapte de dragoste, prima noapte de război”, unde Ștefan Gheorghidiu participa la fortificarea văii Prahovei, între  Bușteni și Predeal? În timpul lecturii, îmi notam pe o hartă imprimată tot drumul său de soldat. Iar acolo am identificat și calea ferată Comarnic – Predeal, îmi ziceam: ”Tare frumos trebuie să fie pe aici!”. Pentru prima dată, am văzut și am mers pe această linie în 2008. Era iarnă, nu puteai scoate capul pe geam, admirai totul din tren.

Ei bine, a venit și vara lui 2009, când, mi-am luat rucsacul în spinare și am pornit pe Valea Prahovei până la Brașov, cu Trenul Accelerat 1745, București Nord – Satu Mare. Am făcut peste 150 de fotografii pe care vi le arăt într-un reportaj dedicat numai și numai liniei magistrale Câmpina – Predeal – Brașov. Aceste imagini surprind atât peisajele de deal și de munte specifice Văii Prahovei, dar și stadiul lucrărilor de modernizare a acestei căi ferate, incluse în Coridorul IV Pan-European.

Așadar, dragi cititori, vă invit în continuare la un cocktail fotografic cu restricții de viteze, cu poduri vechi, pârâuri în cascadă și mulți kilometri de linie electrificată pe care circulă, zi de zi, zeci de trenuri, urcând de la Câmpina (435 m) la Predeal (1040 m).


Între  Breaza și Comarnic


Trenul colorat accelerat ieșind din stația Azuga


Locomotive ale GFR la Predeal



08:50

Între  București și Câmpina am dormitat în vagonul 20-59 cu banchete clasice, dar după kilometrul 92 (distanța dintre București și Câmpina) am trecut pe coridor și am stat până la Brașov cu aparatul de fotografiat pe geam. Am admirat tot ce se putea vedea la orizont, am respirat aer curat de munte și m-am minunat la vederea întregului șirag de vagoane care se unduiau – artistic, ai zice – în curbele mai largi sau mai strânse de pe traseu.

În apropiere de halta Breaza


Un pod vechi peste râul Prahova între Breaza și Nistorești


Între  stațiile Breaza și Nistorești


Halta Nistorești și pasarela peste DN1


Trenul Accelerat și Drumul Național 1


Șase, șase, vine trenu`!


Trecem din nou Prahova pe la Breaza


Unde a dispărut locomotiva?


Semnal repetitor pe liber la intrare în stația Breaza Nord


Stâlp de catenară vechi cu o placă de avertizare - restricție 30 km/h


Depășirea Trenului Personal 3001 în stația Breaza Nord


EA1-438 la Trenul Personal 3001, București Nord – Brașov


Semnale luminoase de ieșire din Stația Breaza Nord



09 :00

Calea ferată Ploiești – Predeal a fost construită sub conceșiunea Crawley – Guilloux. Autorităților române li s-a impus construirea unei noi joncțiuni cu Austria și magistrala Paris – Strassburg – Munchen – Viena – Budapesta, față de cea existentă prin Burdujeni. Presiuni au fost și din partea Ungariei, care dorea ca producția sa industrială proprie să între în inima Țării Românești. Astfel, la 22 iunie 1875 (Cameră) și 28 iunie (Senat), s-a votat legea prin care se acorda companiei Crawley Company suma de 42.500.00 lei pentru construcția a 85 de km. Suma a fost atât de ridicată pentru că s-a impus construcția de lucrări speciale, zidirea unor poduri puternice, sfredelirea de tunele în stâncă dură, apărărea prin parapete a unor porțiuni de cale ferată și al ridicării unor diguri pentru a feri terasamentul liniei de loviturile vânjoase ale Prahovei.

Peisaj feroviar între  Breaza și Comarnic


Trenul Accelerat trecea pe podul vechi peste Râul Prahova din Comarnic


Mini-cascade pe Râul Prahova la Comarnic


Vagonul CFR în care am călătorit - 20-59 015


Macara feroviară pe 2 osii


Gara Comarnic


Nivelă optică cu trepied în Gara Comarnic


Între  Comarnic și Posada


Indicator de declivitate între Comarnic și Posada



09:10

Lucrările au început, cu greutate, la 1876. Au fost oprite în 1877 cu prilejul Războiului Ruso-Turc din 1877-1878, iar conceșionarul invoca sume tot mai mari de bani pentru finalizarea lucrărilor. Crawley a fost înlăturat și a apărut un alt afacerist – francezul Guilloux, căruia, la 1 iulie 1878, i s-a aprobat finalizarea lucrărilor liniei de munte prahovene. Astfel, la 1879 s-a realizat joncțiunea cu linia dinspre Brașov. Deși lucrările au fost realizate de străini, Țara Românească i-a avut pe Anghel Saligny și pe G.I. Duca drept supraveghetori ai lucrărilor. Din punct de vedere financiar, rezultă un cost total de 34,3 milioane lei, întrucât 14 milioane au fost plătite lui Crawley, iar apoi alte 20,3 milioane lei lui Guilloux.

Flori de soc pe Calea ferată Câmpina – Predeal


Restricție de 30 km/h la un pod între Comarnic și Posada


Pârâul Valea Floreiului curge în cascadă înainte de vărsarea în râul Prahova


Halta Posada


Indicator de declivitate 23 la mie/200m între Posada și Valea Largă


Peisaj rustic văzut din tren la Posada


Trenul șerpuiește și urcă 21 la mie pe 500 de metri


Semnal luminos repetitor ce repetă un semnal luminos de parcurs


Relief de deal înalt la Valea Largă


Trenul traversează Râul Prahova în bucla meandrată de la Valea Largă


Pasaj peste calea ferată


Trenul înaintează spre stația Valea Largă


Semnal luminos de intrare în Stația Valea Largă



09:20

Între  Valea Largă și Bușteni, trenul circula pe firul II, așadar se poate observa starea liniei și construcțiile realizate peste pârâurile care se varsă în râul Prahova .

Limitare de viteză la 50 km/h la intrare în Stația Valea Largă


Întâlnire cu Trenul Internațional EuroNight 374, Budapesta - București Nord


Gara Valea Largă


Trenul Accelerat ieșea din stația Valea Largă


Semnale luminoase de ieșire din stația Valea Largă


Primul pod peste Râul Prahova de la Valea Largă


Al doilea pod peste Râul Prahova de la Valea Largă


Între Valea Largă și Sinaia, declivitate de 21 la mie pe o distanță de 250 de metri


Podul feroviar în curbă peste râul Izvorul, de-a lungul căruia curge Cascada Vânturiș


În apropiere de stația Sinaia Sud


Lac de acumulare pe Râul Prahova la Sinaia


Se lucra intens la cartografierea căii ferate


Semnal prevestitor la intrare în Stația Sinaia


Din nou, pod peste Prahova


Privind din tren spre Jepii Mari


Privind în lungul liniei


Trenul Accelerat intra în stația Sinaia


Utilaje de construcție și amenajare a căii ferate


Un Delfin în Gara Sinaia. Oare se poate așa ceva?


Trenul Accelerat de Satu Mare intra în Gara Sinaia



09:30

Electrificarea liniei București – Brașov a făcut parte din planul de electrificare a țării, aprobat în 26 octombrie 1950 de Comitetul Central al partidului. S-a decis ca prima linie electrificată să fie București – Brașov din următoarele considerente: traficul cel mai intens de pe rețeaua CFR, creșterea forței de tracțiune și sporirea vitezei de circulație. A fost ales sistemul curentului alternativ monofazat de 50 Hz, cu tensiune de 25 kV. Documentația necesară realizării acestei lucrări de amploare a fost întocmită de specialiști sovietici. Tronsonul Brașov – Predeal a fost terminat în august 1963 și a fost dat în exploatare în 9 decembrie 1965. La 16 februarie 1969 avea să fie inaugurată oficial electrificarea întregii magistrale feroviare duble Brașov – București, în lungime de 170 km.


Liniile stației Sinaia


Trenul Personal 3024, Brașov – Ploiești Sud, părăsea stația Sinaia


Oare ce categorie este necesară pentru conducerea acestei drezine cu două remorci?


Un pod de piatră peste Râul Prahova


Vechi pod feroviar peste Râul Prahova la ieșirea din Sinaia spre Bușteni


O pată de albastru într-un ocean de verde



09:40

Valea Jepilor Mari și Mici, una mai grea decât alta la coborât și la urcat, se întrezărea ademenitor în apropierea stației Bușteni. Zecile de trasee turistice care pot fi parcurse aici invită la aventuri și întâlnire cu natura, modalități de evadare din stresul și monotonul cotidian. O rezervare pentru trenul de dimineață spre Bușteni, Azuga sau Sinaia și toate cele necesare parcurgerii cărărilor de munte pot transforma un sfârșit de săptămână într-un album de amintiri de neuitat!

Jepii Mici văzuți din tren


Între Sinaia și halta Poiana Țapului


Un podeț dezmembrat pe firul I


Tren în natură


Sediul Centrului montan de Jandarmi – Sinaia


Casa Memorială George Enescu din Sinaia


Pod feroviar sub acoperire în apropiere de halta Poiana Țapului


Canton CFR dat spre folosință rezidențială


Între Sinaia și Poiana Tapului, stâlp de catenară tip metalic


Trecere la nivel cu calea ferată cu strada Saelelor din Poiana Țapului


Restricție de 30 km/h la podul peste Prahova


Structură de schele pe podul feroviar


Pod feroviar în construcție pe Magistrala 300 între Câmpina și Predeal




Limitare de 50 km/h la intrarea din stația Poiana Tapului


Peronul neîngrijit al stației Poiana Țapului


Semnal luminos prevestitor la intrare în stația Bușteni


Trecere la nivel cu calea ferată a străzii Splaiul Zamorei


Protejarea prin acoperire cu material izolant a unui podeț de cale ferată


Curbă strânsă la intrare în stația Bușteni


Spre Bușteni


Stație de transformare - coborâre a curentului electric


Pasaj denivelat cu strada Pescăriei


Pasarela pe unde circulau muncitorii de la Fabrica de Hârtie Bușteni



09:50

Fotografiile încearcă, pe cât de puțin reușesc, să aducă în fața dumneavoastră oceanul de verde și de aer curat care inundă toată valea Prahovei. Poate că mulți dintre noi am prins carambolul care se formează pe DN1, așa că alăturarea cuvintelor ”trafic”, ”valea Prahovei”, ”week-end” aduc în mintea noastră stresul și timpul pierdut pentru a traversa această zonă. Dar alegând trenul, ne putem bucura de confort, siguranță și economie. Acum CFR Călători are tot felul de oferte de călătorie care se potrivesc din ce în ce mai mult cu dorințele noastre.

Cartierul Zamora și Trenul Accelerat care intra în stația Bușteni


Linii ferate vechi demontate


Stația Bușteni


Peron aflat în construcție la Bușteni


Trenul Accelerat iese din Stația Bușteni


Grămezi de balastru gata de folosit ca infrastructură pentru noua cale ferată


Lăsam în urmă Jepii Mici și Mari




Trenul ieșea pe abătută din stația Busteni


Trenul urca 19 la mie pe o distanță de 807 metri


Spitalul de ortopedie între Azuga și Bușteni


Conifere și foioase în apropiere de Azuga


Drumul Național 1 între Azuga și Bușteni



10:00

La Azuga, liniile erau în paragină, iarba creștea până peste ciuperca șinei. Aici, râul Prahova este, de fapt, un pârâiaș de nici 1 metru lățime, iar apa sa cristalină lucea în bătaia Soarelui.

Pod feroviar peste Prahova


Azuga


O magazie în stația Azuga


Stația Azuga și liniile ei


Întâlnire cu Trenul Rapid 826, Sibiu – București


Trenul colorat accelerat ieșind din stația Azuga


Semnale luminoase de ieșire din stația Azuga


Râul Prahova la Azuga


Albia râului Prahova


Vagon albastru vs. Jepii Bucegilor


Limitare de viteză de 30 km/h între Azuga și Predeal


Lunca îngustă a râului Prahova



10:10

Presa vremii scria, la momentul inaugurării electrificării liniei Brașov – Predeal – Câmpina: ”Mitul Predeal a fost învins. Locomotivele nu mai gâfâie urcând muntele, spre cel mai înalt punct al căilor ferate române”. Pe drept vorbind, un tren de 50 de vagoane a 10 tone, remorcate de trei-patru locomotive cu aburi, parcurgea distanța Brașov – Predeal în 80 de minute, în timp ce cu două locomotive electrice, timpul de mers se scurta la jumătate. Lucrările de performanță executate aici au fost apreciate drept cele mai remarcabile pe care românii le-au realizat în domeniul căilor ferate, de la construcția marelui pod al lui Saligny de la Cernavodă.


În drum spre Predeal


Conifere printre foioase sau foioase printre conifere?


Rulota muncitorilor de la calea ferată Câmpina – Predeal


Limitare de 50 km/h la curba de la intrare în Predeal


Stație de transformare a curentului electric în Predeal


Trenul urca 19 metri pe o distanță de 155 de metri


Locomotiva Softrans 783 pe linia parelelă din Predeal


91 53 0 470 783-7



10:20

Chiar și așa, trebuie amintit faptul că România era, încă, departe de realizăriile vest-europene. În timp ce România avea electrificată doar o porțiune de 177 de km (1,8 % din rețeaua de cale ferată), în Elveția erau electrificați 3087 de km (99,8 % din rețea), Suedia – 6963 de km (60%), Norvegia – 2269 de km (53,5 %) etc.


Intrare în Stația Predeal


Traverse puse pe șine la Predeal


EA-482, o locomotivă a CFR Călători, la un tren al Grupului Feroviar Român


Marfar cu benzină la Predeal


Locomotive ale GFR la Predeal



S-a terminat cu urcușul... iar după ce am admirat trenurile de marfă din Predeal, ne lăsam în voia gravitației, mecanicul de locomotivă având totuși grijă de coborârarea trenului pe pantă.

Limitare de viteză de 60 km/h la ieșire din Predeal spre Brașov


Între Predeal și Timișu de Sus

_________________


Last edited by mishu88 on Mon Jun 24, 2013 6:58 pm; edited 1 time in total
Back to top
View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website Yahoo Messenger
mishu88
FV Moderator


Joined: 17 Mar 2008
Posts: 1585


Location: Falticeni, jud. Suceava

PostPosted: Mon Jun 24, 2013 6:57 pm    Post subject: Reply with quote

10:30

Cu timpul, capacitatea de transport a liniei Câmpina – Brașov ajunsese la limită. La 1931 și 1935, s-au organizat două licitații de electrificare a acestei linii, însă tunelele executate necorespunzător necesitau o refacție completă. Pentru a rezolva problema electrificării și a sporirii traficului, Direcțiunea Generală CFR a decis în 1939 dublarea liniei între  Câmpina și Brașov. S-a urmărit ca noile tunele să fie construite astfel încât să nu se depășească rezistența de 30 kg/t impusă de curbă și de declivitatea severă a liniei. În timpul construcției tunelelor, s-au întâlnit pungi de gaz metan, care au îngreunat avansarea lucrărilor. Trebuia să se asigure o ventilație foarte puternică. Pentru construcția celor două tunele, în lungime de 128 m, respectiv de 952 m, au necesitat 370 de zile de lucru.


Coboram laolaltă cu DN1 și Râul Timiș


Picnic la munte, pe malul râului


Coboram periculos spre Brașov




Erau curbe atât de largi, încât nu reușeai să vezi locomotiva trenului, pentru că aceasta era ascunsă după vegetație. Linia ferată care nu era sudată îți permitea să auzi cele mai frumoase sunete de joante din România. Scârțâitul osiilor pe șinele în curbe, era, de asemenea, parte din partitura feroviară muzicală aferentă coborârii Predealului.

Vreau să văd locomotiva! Unde este locomotiva?


Drumuri meandrate


Șarpe roș-albastru, du-mă du-mă spre Brașov!


Lăsam munții în spate


Suntem la 140 km depărtare de București



Execuția lucrărilor de dublare a celor două tunele a fost făcută de Inspecția II Ls Predeal, la conducerea căreia a fost inginerul Mihai Iordănescu. Inaugurarea tunelelor s-a făcut în ziua de 26 august 1940. O telegramă din acea vremea spunea: ”Din Predeal la Timișul de Sus, trenul circulând pe linia nouă, nu va depăși 20 km/h. De la Predeal, trenul trebuie să fie însoțit de către un domn inginer care va lua loc pe locomotivă”.

http://www.youtube.com/watch?v=qjxnW094Rro


10:40

Relieful muntos aproape că a dispărut, dar totuși se mai evidențiau câteva dealuri abrupte la intrare în Brașov. Călătoria se apropia de sfârșit, rămânând în minte roca, brazii și vârfurile munților prin care tocmai ne-am strecurat.

Ne apropiem de Brașov


Un tren lung lung luuung


Luam o pauză de la coborât


Bine a... am venit în Brașov!


Am zis că nu mai privesc în urmă, dar…


Ne privim în oglindă... arătăm bine?


Vedere spre Munții Piatra Mare, Rezervația Bunloc și Săcele


Intram în peisaj urban, sub podul DN1


Canton din stația Dârste


Vagoane cisternă ale Unifertrans în Dârste


Locomotiva UniferTrans LDE 60-1255-3


Tren de marfă


Ieșeam din Stația Dârste



La ieșirea din Dârse am avut surpriza plăcută să ne întâlnim cu un mărfar GFR care era în mișcare. Momentul a fost filmat și vă este redat în cele 30 de secunde de mai jos:

http://www.youtube.com/watch?v=NGyRko5u4RE


Liniile din Revizia de Vagoane Brașov


Cuplul etajat 26-17 no. 45


Intrare în Revizia de Vagoane CFR Brașov


Turn de apă din apropierea Gării Brașov



10:50

Stația Brașov a fost construită în anul 1873, când s-a dat în exploatare porțiunea de linie Sighișoara – Brașov. De-a lungul timpului, capacitatea de transport a fost mult prea mare pentru planurile inițiale ale gării construite în secolul XIX. Noua stație din Brașov a fost dată în folosință la 19 august 1962, când primul tren de călători a fost primit în noua gară.

Am intrat în Gara Brașov


Locomotiva diesel-hidraulică de 1250 de cai putere, 80-0054-9


Gara Brașov



Terminând călătoria de 3 ore și 7 minute pe cei 166 de kilometri dintre București și Brașov, m-am dat jos cu regret din tren și m-am dus mai departe spre Poiana Brașov și Vârful Postăvaru.

Sper ca informațiile prezentate anterior să vă fi răspuns la întrebările pe care le aveați cu privire la istoricul liniei și totodată să responsabilizeze și conștientizeze opinia publică despre... acest tronson de cale ferată. Oare câți dintre miile de călători care circulă cu trenurile pe Valea Prahovei își dau seama de sacrificiile financiare și sociale care s-au făcut pentru construcția lui? M-aș bucura mult să știu că dumneavoastră sunteți unul dintre ei!

_________________
Back to top
View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website Yahoo Messenger
mishu88
FV Moderator


Joined: 17 Mar 2008
Posts: 1585


Location: Falticeni, jud. Suceava

PostPosted: Fri Nov 15, 2013 12:23 pm    Post subject: Reply with quote

Pentru a nu mai face un alt topic despre M300: De la Predeal la Brașov, redau în continuare câteva fotografii de pe acest frumos traseu.

Excursie cu trenul pe Valea Timișului, de la Predeal la Brașov, 15 iulie 2009

Coboram agale cu Trenul Personal București Nord – Brașov de-a lungul Văii Timișului într-un traseu de 26 de km. De la peste 1000 de metri cât este altitudinea în stația Predeal, trenul coboară pe la Tunelul Mare, Timișu de Sus, Timișu de Jos, Dîrste și ajunge la 625 de metri în Depresiunea Brașovului.

Ceea ce a fost interesant parcurgând cei 26 de km a fost sunetul roților de tren care tresăreau cu muzicalitate peste joantele parcă dinadins lăsate descoperite. Acest tronson de cale ferată a fost construit de austro-ungari spre sfârșitul secolului XIX, cele mai interesante elemente de construcție feroviară fiind Tunelul Mare (937 de metri lungime) și Tunelul Mic (104 de metri lungime). Peisajele care se observă coborând Valea Timișului sunt redate în fața dvs. prin fotografiile realizate cu aparatul foto: Canon A 550.


Coborând pe Valea Timișului între Predeal și Brașov


Una dintre cele mai îngrijite locomotive electrice din România – EA1-199



11:00

În trecut, Predealul era piatră de hotar între Regatul Ungariei și Principatele Române. Cel mai bine vă puteți face o imagine la ceea ce însemna această ”separație” în romanul ”Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu.

Centru comercial modern în Predeal


Ieșire din Predeal spre Brașov


Între Predeal și Tunelul Mare


În zare, Muntele Postăvaru


În curba de dinainte de Tunelul Mic






Intrare în Tunelul Mic




18 metri urcare pe o distanță de 155 m


Coborâre spre Tunelul Mare




Intrare în Tunelele Mari


În următorii 78 de metri, declivitate de 25 la mie


Tunelul Mare de la Predeal


În Tunelul Mare


Ieșire din Tunelul Mare


Trenul Personal trecând prin punct oprire Tunelul Mare


Pancarda de la P.O. Tunelul Mare


Între Tunelul Mare și Timișul de Sus



11:10

Simți într-adevăr că mergi cu trenul pe porțiunea aceasta de cale ferată. Auzi ”taga-tang”-ul la fiecare 5 secunde, se înșiră prăpăstii în fața ta, vezi pădurea în elementul ei cu copaci căzuți, torente neîndiguite, natură virgină…

Prin curbele meandrate ale căii ferate Predeal – Brașov


Spre Timișul de Sus, tot la vale






Se vede locomotiva!




Succesiune de curbe pe calea ferată




Și am trecut peste un pod


Echipa de mentenanță a liniilor, aflată pe teren


Casa aflată lângă calea ferată


Între Tunelu Mare și Timișul de Jos


Curbe și contracurbe




Coboram tot mai puternic




Nu aveam mai mult de 60 km/h, dar senzația era superbă


Curbă înainte de intrare în Timișul de Sus


Stația Timișul de Sus


Gara Timișul de Sus


Peronul stației Timișul de Sus


Semnale luminoase de ieșire din Timișul de Sus


Spre Timișul de Jos


Prin curbe și la marginea pădurii


Un șarpe-albastru


Curbe și contra-curbe pe Valea Timișului


Câțiva kilometri până la Timișul de Jos


Se coboară brusc



11:20

Între Timișul de Sus și Timișul de Jos, terenul devine accesibil, formele de relief prin care este construită calea ferată devin mai domoale, lăsând în urmă conturul munților falnici.

Perete de stâncă vis-a-vis de calea ferată


Un canton CFR cu antenă satelit


Poenița de la Timișul de Jos


Atenție, se lucrează la calea ferată


1000 de metri până la Timișul de Jos




Curbă la dreapta înainte de intrare în Timișul de Jos


Semnal luminos de avertizare pericole trecere la nivel cu calea ferată


Peronul Stației Timișul de Jos


Poliția face legea pe DN 1


Trecere la nivel cu calea ferată de la Timișul de Jos


Turiști coborând în stație


Curbă periculoasă rutieră, curbă frumoasă feroviară


România văzută cu trenul


Ziduri de piatră din Munții Postăvaru


Să pornim spre Brașov


Alte cantoane CFR


Între Timișul de Jos și Dârste


În linie dreaptă spre Dârste


Sediul companiei Pantex


Curbă înainte de stația Dârste


Intrăm în zona metropolitană Brașov


Sediul fabricii de bere Ciucaș


Peroanele stației Dârste


Gara Dârste



11:30

Ieșire din Gara Dârste


In linie dreaptă spre Brașov




Pasajul de la Zizin Brașov


Semnal luminos prevestitor suspendat la intrare în Brașov


75 km/h pentru curba de dinainte de Brașov


Curba largă cu raza de 350 de metri


Iarba verde de Brașov


Locomotiva electrică 41-0030-1 stând la capul X din Brașov


Liniile stației Brașov


Și-am ajuns în Brașov!!


Trenul Personal 3502, Teiuș - Brașov, cu locomotiva EA-540



11:40

Am profitat de câteva momente petrecute în Gara Brașov și am făcut câteva fotografii trenurilor de aici.

Tren privat Regiotrans pe ruta Brașov – Zărnești


Locomotiva EA 41-0294-3 fabricată în 1974


Electroputere Craiova - România, Licență ASEA Suedia 1974


Trenul Personal 3004, Brașov – București Nord cu 41-0210-9


Locomotiva cu aburi expusă în fața gării Brașov, 150.1114



11:50

Se observă contrastul supărător dintre un cuplu de vagoane etajate 16-17 și 26-17 care încă mai circulă ca trenuri personale și vagoanele moderne de la Trenul Internațional Viena – București. Cu aceste fotografii se încheie și fotoreportajul feroviar dedicat traseului București – Ploiești – Predeal – Brașov.

Vă mulțumesc pentru vizionare!


Locomotiva electrică 41-0105-1


Cuplul etajat 65a în Brașov


Vagon 16-17 257 la un tren personal din Brașov


Locomotiva EA1 41-0199-4 la Trenul International 347, Viena – București



_________________
Back to top
View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website Yahoo Messenger
Display posts from previous:   
Post new topic   Reply to topic    Forumul Vehiculelor Forum Index -> Calatorii si Reportaje All times are GMT + 2 Hours
Page 1 of 1

 
Jump to:  
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum

Card File  Gallery  Forum Archive
Powered by phpBB © 2001, 2002 phpBB Group
Style created by Mirzanet
Create your own free forum | Buy a domain to use with your forum
SITE-UL FORUMULUI VEHICULELOR