Archive for Forumul Vehiculelor Forumul pasionatilor de trenuri, de masini si de alte vehicule!
 


       Forumul Vehiculelor Forum Index -> Filmulete cu trenuri
mishu88

Excursie FeRoviaRa Bucuresti Nord - Cluj-Napoca [2011]

18 iunie 2011 = Excursie FeRoviaRă București Nord – Ploiești Sud – Buzău – Mărășești – Adjud

După o săptămână grea de muncă, venise week-end-ul cu timp liber și relaxare. Iar pentru mine aceste cuvinte înseamnă un rucsac plin cu merinde pentru 48 de ore de stat pe calea ferată și o dorință aprigă pentru parcurgerea a 1129 de kilometri în sălajul celor 8 trenuri. Și uite-așa, am plecat din căminul din Regie spre Gara de Nord. Aici mă aștepta Trenul Personal 5009, București Nord – Mărășești. Călătoria de cele câteva minute pe care vreau să v-o redau cuprinde câteva secvențe de pe pe magistrala 500, între București Nord și Adjud.

Ca date istorice merită să menționez aici că primul tren care a plecat din Gara de Nord București pe 31 octombrie 1869. Totodată, traseul meu a coincis cu linia București – Ploiești - Buzău, inaugurată pe 13 septembrie 1872. Mai departe, de la Buzău la Mărășești și apoi la Adjud, trenurile au circulat de la 30 octombrie 1881.

Dacă reperele istorice sunt deja stabilite, aș vrea să subliniez câteva construcții interesante care pot fi – de ce nu – admirate în călătoria cu trenul: Pasajul Basarab inaugurat recent, gara Ploiești Sud, gara Buzău, gara Râmnicu Sărat și gara Mărășești. Spre exemplu, gara din Râmnicu Sărat, pe care am insistat cu focalizarea aparatului meu, a fost proiectată de Arhitectul Nicolae Michăescu și dată în funcționare în 1898. Formele ei de atunci au rămas și acum, în timp ce simbolul CFR, sau, mai bine zis, al Direcțiunii princiare a Căilor Ferate Române – roata înaripată – stă încă arborată ca un drapel al feroviarilor în mijlocul vitraliului cupolei gării.

Și cum trecutul poate pare prăfuit – însă glorios, semnele tehnologiei moderne ale prezentului pot fi remarcate în clipul propus în imaginea celor două locomotive nou-nouțe ale operatorului feroviar de marfă privat CTV, și anume Siemens ES64F4. Tot nouă este și construcția podului peste nemilosul râu, Putna, care a distrus calea ferată suspendată peste acesta. Trenul circulă pe firul de linie rămas cu nu mai mult de 30 km/h, dar această viteză este numai bună pentru observat lucrările în desfășurare. Sperăm ca, după inaugurare, trenurile să poată atinge viteze de 160 km/h.

În final, nu-mi rămâne decât să vă doresc vizionare plăcută și să nu ratați mărfarul militar filmat lângă Ploiești, culorile aprinse roșiatice ale gării Buzău, precum și aspectul – relativ – modern al gării Adjud.



///..:: CFR ::..\\\

18 iunie 2011 = Excursie FeRoviaRă Adjud - Comănești

Ei bine, în partea a II-a a Excursiei FeRoviaRe București Nord – Cluj-Napoca, imaginile din clipul propus mai jos conchide în cele 15 minute peisaje între Adjud și Comănești. Plecat din Țara Românească și ajuns apoi în Moldova, în fața ochilor mi s-au arătat câmpuri întregi de cereale, porumb, cartofi. Lunca Trotușului – râul care este camaradul liniei ferate până în mijlocul munților, la Lunca de Sus, județul Harghita – este un loc propice pentru agricultură.

Și tot așa, trecând de la mediul înconjurător la interiorul călduros al vagonului 21-49, trenul înainta prin stațiile de pe traseu: Adjud, Urechești, Cornățel Moldova, Bâlca, Căiuți, Borzești Bacău, Onești, Trotuș, Viișoara, Târgu Ocna, Saline, Cireșoaia, Dofteana Bacău, Valea Uzulului și Comănești. Dacă până la Borzești gările aparțin unui stil clasic, clădire paralelipipedică cu geamuri dispuse simetric, de la Borzești și până la Siculeni, arhitectura clădirilor în care așteaptă călătorii, lucrurile se schimbă brusc. Se remarcă stilul gărilor gândite de inginerul Elie Radu. Adevărate perle din tezaurul cultural al CFR-ului pot fi admirate pe linia 501, Adjud – Siculeni. Iată câteva dintre ele: Comănești, Dofteana-Bacău, Saline.

Un alt nume pe care trebuie să fie pe buzele tuturor elevilor de gimnaziu: ing. Anghel Saligny, a primit în sarcină proiectarea căii ferate Adjud – Ghimeș, în drumul său sinuos având de înfruntat apa Trotușului și Munții Tarcăului și Munții Ciucului. Numai între Adjud și Comănești, sunt 4 poduri proiectate și construite de Anghel Saligny.

Ca puncte urâte pe care le-am întâlnit pe traseu au fost stațiile Viișoara și Trotuș, niște urme atât ale scăderii traficului pe calea ferată în dauna ”sfântului asfalt”, dar și ale incompetenței și nepăsării celor care ar trebui să aibă în grijă aceste stații/halte. Colac peste pupăză, trenul nu depășește 30 km/h pe o secțiune de mai bine de 12 kilometri. Dar de îndată ajuns în Târgu Ocna îți ierți toate blasfemiile aduse CFR-ului și te bucuri de ceea ce vezi: munții împăduriți, apa meandrată a Trotușului, precum și podurile peste Trotuș sau portalurile tunelului Saline. Din gara din Dofteana-Bacău te aștepți să iasă un conte sau o contesă a vreunui comitat local, dar în fața trenului iese tot un(o) conte(să), dar care are grijă de bunul mers al trenurilor pe calea ferată.

Ar fi mare păcat dacă în viața dumneavoastră nu ați trece măcar o dată cu trenul, pe zi, pe ruta Adjud – Siculeni și mai departe către Brașov sau Cluj-Napoca. Locurile și oamenii care vă întâmpină privirile au depășit nivelul de înțelegere a unui pasionat FeRoviaR, iar admirația, respectul și plăcerea ochiului care vede traseul liniei Adjud – Siculeni poate să rămână întipărită în sufletul dumneavoastră multă, multă vreme. Dar ”peisajul austriac”, ”elvețian” sau ”nemțesc”, cum doriți să-i spuneți, abia a început să se descopere în fața curioșilor…



///..:: CFR ::..\\\

18 iunie = Excursie FeRoviaRă Comănești – Ghimeș

Trenul cu care călătoream, Personalul Mărășești – Ghimeș, avea să treacă pe o linie ferată dată în folosință în anul 1899. Depresiunea Comănești este în legătură cu Depresiunea Ghimeș prin cei 34 de kilometri de cale ferată, iar crâmpeie din această distanță sunt prezentați în clipul atașat.

Dacă de la Adjud până la Comănești peisajul predominant era de câmpie, respectiv dealuri înalte, de la Comănești către Ghimeș cerul se vede tot mai puțin, el fiind acoperit din coace și-n colo cu câte-un pisc de munte. Gările de pe traseu reflectă numărul de locuitori pe care îi deservește, în timp ce viaductele peste diferitele cursuri de râuri întâlnite impun restricții rușinoase de 20 km/h vitezei de mers a trenurilor. Pe porțiunea pasului Palanca – Ghimeș, razele minime ale curbelor încep să fie tot mai mici, iar pantele să fie tot mai energofage.

Copacii din zare nu mai sunt din ordinul foioase, ci sunt conifere, iar satele sunt din ce în ce mai răsfirate. Dar călătorii se dau jos din tren zâmbitori și fac diferite aprecieri înregistrate în clip, mulțumiți, până la urmă, că au ajuns teferi la destinație. Așa aveam să fiu și eu când am ajuns în Ghimeș: recunoscător celor care au dat naștere căii ferate, precum și celor care încă o exploatează și o întrețin.

Nu pot să nu trec mai departe fără să spun despre Ghimeș că a fost stație de frontieră de cale ferată între Vechiul Regat și Imperiul Austro-Ungar. Cele peste 5 linii din Ghimeș sunt umbrite de o gară înaltă și lungă, iar cele câteva trenuri pe care am cutezat să le înregistrez lăsau și preluau călători. Aerul era tare, cai și vaci pășteau pe dealurile din zonă, iar copii abia trecuți de 10 ani zburdau de colo-acolo și înveseleau zona. Se vorbea limba maghiară, deci influența imperiului începea să se cunoască.

Ca puncte interesante ce merită văzute: locomotivele din remiza Comănești, Tunelul de la Goioasa, Gara Ghimeș, cursul Trotușului peste care sunt construite poduri interesante și diferite unul de celălalt ca aspect. În orice caz, oricât de preocupat ai fi, peisajul dimprejur te atrage ca un magnet, cel puțin așa au procedat colegii de salon de vagon.

Vă doresc vizionare plăcută!



///..:: CFR ::..\\\

18 iunie 2011 = Excursie FeRoviaRă Ghimeș - Siculeni

Ei bine, dacă până aici a fost cum a fost, de la Ghimeș spre Siculeni chiar te simți altfel. Calea ferată Ghimeș - Siculeni (fost Ciceu) a fost construită din fondurile statului austro-ungar. Satele prin care trenul trece și oprește sunt: Bolovăniș, Lunca de Mijloc, Tarcău, Lunca de Sus, Utușoiu, Livezi Ciuc, Caracău, Nădejdea și Mihăileni sunt fie românești, fie ungurești, mie mixte.

Există pe site-ul cfr un reportaj foarte interesant scris de Dan Dragoș Aldea: ”Traversând Carpații Răsăriteni prin Pasul Ghimeș - Palanca”. Vi-l recomand! De acolo am aflat și eu lucruri demne de laudă celor care au depus efort pentru construcția căii ferate. Despre celebrul Viaduct Caracău vom vorbi la sfârșitul acestei descrieri, iar până atunci vreau să remarc alte lucrări de artă care pot fi întâlnite pe traseu: Tunelul Ciumani, Viaductele Utușoiu, Ladok, Trotuș și Bania, precum și arhitectura gării Livezi-Ciuc. Împrejurimile acestor punți construite de om peste dealurile și munții de acolo sunt impresionante ca peisaj, cuvintele chiar nu își mai au rostul aici. Imaginile propuse în clip îmi vor dovedi afirmația.

Totuși, voi mai preciza că pe traseul Siculeni – Ghimeș există nu mai puțin 84 de poduri și viaducte (anterior precizate), în timp ce declivitatea caracteristică este de 25 la mie. Curbele cu raza de 250 și de 300 de metri etalează formele locomotivei electrice care duduie din ventilațiile motoarelor și din compresorul de aer.

În final, așa cum am spus, voi reda câteva aspecte interesante despre Viaductul Caracău. La plecarea din stația Livezi Ciuc în direcția Siculeni vezi semafoare mecanice de generație veche (repetitor și semafor de ieșire/intrare în stație), semn că ceva începe să devină special. Trenul nu mai înaintează și mult și la un moment dat te trezești cu un ”hău” de aproape 65 de metri sub tine, iar distanța aceasta pe care trenul are încredere în cele câteva mii de tone de metri cubi de beton armat este de 265 de metri. Iar aceste cifre iau formă și maiestuozitate abia după câțiva kilometri după trecerea peste viaduct: aproape de Stația Mihăileni, dacă dorul de Moldova apasă pe umerii dumneavoastră, priviți către Est și vă apare în față chiar Viaductul Caracău. Câteva secunde au fost înregistrate și de către senzorul camerei mele, precum și de senzorul atâtor sute, poate chiar mii de oameni care au trecut și le-a plăcut ce au văzut acolo.

Unul dintre punctele de atracție ale excursiei mele din 18&19 iunie 2011, București Nord – Cluj-Napoca, a fost atins: (re)vederea Viaductului Caracău, precum și parcurgerea și ”transpunerea pe sticlă” a liniei 501, Adjud – Siculeni (fost Ghimeș).

Vă mulțumesc pentru atenție!


///..:: CFR ::..\\\

18&19 iunie 2011 = Excursie FeRoviaRă Siculeni – Cluj-Napoca

De la Ciceu / Siculeni până la Cluj-Napoca, aveam să schimb 3 trenuri și să petrec timpul așteptând la ore cam nesimțite prin gările din Gheorghieni și Beclean pe Someș. Acumulatorii aparatului nu mai erau buni de nimic, tot ce puteam să fac este să-mi văd de grijă prin locurile străine pe care poposeam. A remarca un călător ostenit într-o gară pustie este foarte ușor, iar pericolele sunt la orice pas. Dar Dumnezeu a avut grijă de mine, la fel cum are grijă de toți ceilalți, și m-a ajutat să ajung la Cluj-Napoca în dimineața celei de-a doua zi de când eram pe tren.

Din ultimele sforțări ale aparatului foto, am reușit totuși să surprind apusul zilei de 18 aprilie, apus de soare pe care l-am văzut din preajma Gării Gheorghieni. Și, așa cum se poate vedea și în film, clădirea gării cu un aspect exterior îngrijit și interesant ca și construcție mi-a fost loc de așteptare a unui tren accelerat (și acela… întârziat) către Beclean pe Someș. De aici, de unde trei linii ferate din direcții diferite se înțeapă într-un ”Beclean pe Someș”, un alt tren venit de la Bistrița avea să mă ducă în Cluj-Napoca, acolo unde am văzut răsăritul de soare al zilei de 19 aprilie.

Zi specială pentru colega mea de clasă, Mihaela. Avea să aibă loc festivitatea de absolvire a promoției de studenți cu studii superioare în psihologie, iar cu această ocazie am fost și eu prezent acolo în acea sală imensă redată la sfârșitul clipului. Clujul a fost, de asemenea, punctat în câteva zeci de secunde de imagini motrice, pe care vă invit, cu drag, să le urmăriți. Aici pun punct reportajului tip folieton pe care am vrut să vi-l prezint, urându-vă sănătate și toate cele bune! Și nu uitați: calea ferată nu va muri niciodată!

mishu88

Tot de prin zona Clujului, dar din 2010.

Trenuri de seară în Gara Cluj-Napoca - ARHIVA, [Martie, 2010]



În timpul unui city-break în Cluj-Napoca, mi-am petrecut o seară printre peroanele gării pe unde au oprit și de unde au plecat trenuri de la Arad, București spre Satu Mare, Suceava sau Huedin. ”Omul nopții” - LDH-ul de serviciu, manevra de zor vagoane de la trenurile de călători de rang personal. Zgomotele lente ale roților, dar și jocul sonor constant al motorului diesel umpleau gara cu muzică feroviară.

Tracțiunea dublă 060-DA de la un mărfar Servtrans în miez de noapte a fost punctul cel mai frumos din momentele petrecute la gară. Iluminarea perfectă a peroanelor și a liniilor dădea impresia unei gări bine gospodărite, deci respect pentru călători. În rest... călători somnoroși, mecanici gata de drum sau istoviți după sute de kilometri.




       Forumul Vehiculelor Forum Index -> Filmulete cu trenuri
Page 1 of 1
Create your own free forum | Buy a domain to use with your forum
SITE-UL FORUMULUI VEHICULELOR