La Timisoara a fost tiparita o foarte interesanta lucrare referitoare la istoria caii ferate Buzias - Buzias Bai. Intitulata “Buzias, nostalgii feroviare - de la Etelka la Sageata Albastra” (autori Valentin Ivanescu, Ottmar Loffler si Alfred Martini, cartea are 170 de pagini pe hartie cretata, format 165x235 mm, peste 100 de fotografii inedite, majoritatea de epoca, iar pretul este de 20 RON + taxe postale. Se poate procura de la unul din autori, Valentin Ivanescu, str. Gojdu nr. 5, Buzias, tel 0724.129.484, e-mailivanescu.mail@hotmail.com
Publicatie referitoare la Istoria Uzinelor Malaxa - 23 August - Faur - Bucuresti. Vor fi 5 volume, referitoare la istoria uzinei, locomotive cu abur, automotoare, locomotive diesel si catalogul locomotivelor diesel construite aici.
Pretul ar costa cam 100 EURO
Mai multe detalii Aici
Istoricul tractiunii feroviare in Romania – 1854-1918 (volumul 1, editia a II-a)
Serban Lacriteanu, Ilie Popescu
Istoricul tractiunii feroviare din Romania – 1919-1990: Locomotivele cu abur CFR (volum 2)
Serban Lacriteanu, Popescu Ilie
Istoricul tractiunii feroviare din Romania – 1919-1990: Locomotivele cu abur CFR de provenienta straina si parc auxiliar (volum 3)
Serban Lacriteanu, Ilie Popescu
Istoricul tractiunii feroviare din Romania – 1919-1990: Locomotivele cu abur CFR (volum 2)
Serban Lacriteanu, Popescu Ilie
Pret 50 RON
Istoricul tractiunii feroviare din Romania – 1919-1990: Locomotivele cu abur CFR de provenienta straina si parc auxiliar (volum 3)
Serban Lacriteanu, Ilie Popescu
Pret 50 RON
Arhitekt
Va rog frumos cine stie de unde pot cumpara carti despre orcie tip de automtor folsit de C.F.R.exceptand Desiro,de la care am cartea.Si de asemenea as dori sa cumpar carti despre locomotiva industriala tip LDM sau LDH 70.Cine are cunsotiinte de cauza PM me.Cumpar si carti second hand in stare buna.
Istoricul tractiunii feroviare in Romania – 1854-1918 (volumul 1, editia a II-a)
Serban Lacriteanu, Ilie Popescu
Pret : 50 RON
Arhitekt
Conform unor surse din editura ASAB ,,Compendiu de vagoane de marfa 2007-2008'' va aparea in luna Iunie anul curent.
cristi CFR
Astea sunt vesti bune , multumesc de stire Arhitekt
Arhitekt
Arhitekt wrote:
Conform unor surse din editura ASAB ,,Compendiu de vagoane de marfa 2007-2008'' va aparea in luna Iunie anul curent.
Astia mai au de gand sa scoata anu asta cartea Iunie a cam trecut.
shoppy
Arhitekt, ceea ce cauti tu se cheama "Monografia Uzinelor Malaxa", contine informatii despre toate vehiculele feroviare produse de uzina, 5 volume, 100euro.
Pai inca nu a trecut 2008, pana atunci o sa mai vedem o droaie de carti de colorat, fabule, povesti, etc.
Pisti, vezi ca oameni de la Asab au mai umblat prin directorul Pictures si acum iti apar poze aiurea.
Arhitekt
Nu cred ca scrie in monografie de reparatie si de exploatarea locomotivelor respective.In cartile alea pe langa ca au un pret de Monaco,ar fi putut macar un volum sa fie pur tehnic legat de acest subiect.Mai mult ca sigur in cartile alea te vor intoxica cu locomotive cu aburi si alte cele.
Ce se mai aude cu compendiul ASAB pe 2007/2008 acusi trece si 2009 si inca nu a aparut.
shoppy
Pai se aude ca cei care publica Compendiumul, adica CFR Marfa, o sa fie privatizata, deci nu cred ca le mai arde de scos cataloage si impartit pe la clienti (ca oricum nu mai au) .
Arhitekt
Atunci macar sa o scoata de pe site.Niste smiorcaiti si secretosi.
Arhitekt
Ce se intampla la Asab dupe ce ca nu au fost in stare sa scoata compendiul 2007/2008 acu se bat in piept ca scot 2009/2010.
Mai apare cartea asta odata sau iar e vrajeala.
Pana la urma sa stii ca e un lucru bun, inseamna ca proiectul nu o sa fie abandonat, desi mi se pare ca beneficiarii, adica Cfr Marfa, o sa cam fie abandonati de stat.
Electrica335
Iata cateva carti pe care vi le recomand a le citi :
INSTALATII DE CENTRALIZARE ELECTRODINAMICE, editia 1950 - Marius Maris.
Se trateasza caracteristicile instalatiilor VES, aparate de comanda, inzavorari, circuite de control, BLA, dependenta reciproca a instalatiilor SCB , elimentarea cu energie si se dau date tehnice ale instalatiilor electrodinamice.
AUTOMOTORUL , editia 1958, Ing. Gliga Stefan .
Se trateaza toate tipurile de automotoare existente in exploatare la CFR incepand cu 1930, inclusiv automotoare Ganz de import. Este o carte foarte rara.
VAGOANE , Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1978, Ing Matei Radoi, Ion Calugarescu, Eugen Oprisenescu, Emil Pretorian.
Una dintre cele mai buna carti pe care le-am citit ! Se vorbeste in detaliu despre partiloe componente, clasificarea si inscriptionarea vagoanelor, inscrierea vagoanelor in gabarit, partea mecanica a vagoanelor, ansamblul boghiului, asamblarea osiilor montate, cutii de osie, suspensii,sasiuri, etc. Totodata se trateaza si dinamica rularii vagoanelor(oscilatii, calitatea rularii, capacitatea de ghidare si criteriul de deraiere "Nadal").Merita citita !
cristi CFR
Serban wrote:
Cu mare parere de rau trebuie sa va aduc la cunostinta ca cel care a fost Ing. Gheorghe Tartacuta nu mai este printre noi. A parasit acesta lume pe 16 mai 2009, lasand insa in urma lui o minunata lucrare, in memoria tuturor celor care au fost legati de istoria Uzinelor Malaxa !
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace ...
In perioada 17 - 21 se va organiza targul de carte BOOKFEST 2009 in complexul expozitional Bucuresti.
Editura ASAB va fi prezenta in pavilionul 17 standul 38.
Puteti achizitiona cu aceasta ocazie ultimile exemplare existente din ISTORICUL TRACTIUNII, la un pret redus cu 20 (sau 30 ?) %. Probabil ca vor mai fi si alte carti feroviare interesante, de asemenea la pret redus.
Se pot face si comenzi din strainatate la adresa e-mail: alice.petrescu@asab.ro
shoppy
cristi CFR wrote:
Serban wrote:
In perioada 17 - 21 se va organiza targul de carte BOOKFEST 2009 in complexul expozitional Bucuresti.
Editura ASAB va fi prezenta in pavilionul 17 standul 38.
Puteti achizitiona cu aceasta ocazie ultimile exemplare existente din ISTORICUL TRACTIUNII, la un pret redus cu 20 (sau 30 ?) %. Probabil ca vor mai fi si alte carti feroviare interesante, de asemenea la pret redus.
Se pot face si comenzi din strainatate la adresa e-mail: alice.petrescu@asab.ro
Cine cumpara toate cele 3 exemplare se poate sa primeasca gratis un suport de carton care sa le tina in picioare in raft.
shoppy
Slideshow sisteme de conducere in timp real folosind QNX, contine:
- prezentare sistem dispecer electrificare CFR (exemplu cu gara Rosiori Nord)
- prezentare sistem dispecer electrificare Metrorex (structura post de control local si central)
Am fost la BookFest si m-am oprit la Editura ASAB, am intrebat de cartile care apar a fi in curs de lansare si mi s-a spus ca... nu avem sponsori, nu avem bani sa le editam.
Am plecat de acolo si am trecut pe la AGIR (Asociatia Generala a Inginerilor din Romania), am luat un catalog de prezentare si am vazut cateva carti interesante cu specific feroviar: http://www.edituraagir.ro/ . S-ar putea sa nu mearga link-ul acum, dar mai cautati pe Google despre AGIR in viitor.
Totodata, m-am oprit si la Matrixrom, editura care are carti exclusiv tehnice si de unde puteti cumpara tot felul de documentatii cu specific FeRoviaR... etc. Mi-am cumparat un Caiet de Seminar la Mecanica... Stie dr_2005 de ce. Pentru informatii, accesati: www.matrixrom.ro .
Daca sunteti din Bucuresti, treceti pe la Anticariatele din Bucuresti. Am gasit Osia montata de la ASAB cu 25 de lei, pe site costand... 144 de lei. Intr-adevar, cartea este superba... are grafice, imagini cu defecte aparute la osii, tot ce vreti si tot ce nu vreti despre... osia zburatoare.
Bafta la BAC/admitere zilele acestea si... invatati, invatati, invatati! In cazul nostru... despre T.R.E.N.U.R.I.!
Arhitekt
Bine ca pentru revistele porno si alte prostii au sponsori.
mishu88
Va invit la o lectie de delactare, la 100 de minute de lectura prin urmatorele link-uri, pe care le-am ales de pe www-ul romanesc.
Buna tuturor. Monografia Uzinelor Malaxa mai este disponibila undeva? Daca da, unde?
shoppy
Intreaba dincolo, pe Lokomotiv.
shoppy
Am cumparat "Intretinerea, reabilitarea si reconstructia tunelelor" de Teodor Ieftimie de la ed. Asab (sponsorizata de Tunele S.A, www.tunele.ro ). Este o lucrare interesanta, cu multe explicatii si scheme pe parcursul a 230 de pagini. Deci daca sunteti cat de cat atrasi de tunele, pentru 20ron nu ar trebuii ratata lucrarea.
Probabil o sa apara pe piata odata cu macheta locomotivei 060-EA. Cu putin noroc pe la Craciun asta.
shoppy
Chiar daca Posta Romana e inca in comunism, desenatorii de la Romfilatelia reusesc sa mai aduca cate o pata de culoare cu emisiunea lunara (chiar daca pentru a o cumpara trebuie sa te intorci in acelasi comunism).
Am cam uitat de acest hobby, asa ca nemasurata a fost placerea cand am descoperit ca pe anul acesta deja au aparut doua emisiuni interesante pentru noi:
- Ziua Marcii Postale, dedicate lui Anghel Saligny
- Tramvaie Electrice
O sa preiau prezentarea de pe site-ul Romfilatelia (ca acelasi sistem comunist deocamdata ma impiedica sa intru in posesia lor).
shoppy
Articol site Romfilatelia:
ZIUA MĂRCII POŞTALE ROMÂNEŞTI – ANGHEL I. SALIGNY – 155 de ani de la naştere
Linia ferată Adjud - Tg. Ocna cu primele poduri combinate din ţară - şosea şi cale ferată (1881-1882), primele silozuri de cereale din lume din beton armat de la Brăila şi Galaţi (1888-1889), podul peste Siret de la Cosmeşti (1888), complexul de poduri de la Feteşti-Cernavodă, cel mai lung din Europa (1895), amenajarea portului Constanţa (1889-1909), iată doar câteva din operele inginereşti lăsate de un român celebru: Anghel I. Saligny.
Tatăl său, Alfred Saligny, originar din Alsacia s-a stabilit înainte de 1859 în România, la Focşani unde a deschis un pension - instituţie particulară pentru învăţământ destinată tinerilor ai căror părinţi cu stare materială bună doreau ca odraslele lor să capete cunoştinţe solide în domeniul literaturii şi limbii franceze – la care îndeplinea şi funcţia de educator.
După Unirea Principatelor Române, străinilor li s-a cerut să declare dacă vor să devină cetăţeni români, ceea ce Alfred Saligny a şi făcut; astfel că şi copii lui: Anghel, Alfons şi Sofia au dobândit cetăţenia română.
Unul din întemeietorii ingineriei româneşti, Anghel I. Saligny s-a născut în 1854 la Şerbăneşti, în judeţul Galaţi.
Clasele primare le-a urmat la pensionul de la Focşani al tatălui său. După ce a terminat gimnaziul în acelaşi oraş, a urmat cursurile liceale în Germania, la Postdam împreună cu sora sa, Sofia. De menţionat că fratele mai mare, Alfons Oscar, a urmat clasele primare la acelaşi pension, devenind mai apoi chimist şi iniţiatorul primului laborator din România pentru studiul materialelor de construcţii.
În perioada 1870-1874 Anghel I. Saligny a studiat ingineria la Şcoala Tehnică Superioară din Charlottenburg. A lucrat, sub conducerea profesorului G. Mahrtens, la construcţia căii ferate Cottbus-Frankfurt pe Oder, iar între 1877-1879, sub conducerea lui Gh. Duca, a lucrat la construcţia căii ferate Ploieşti-Predeal.
De numele lui Anghel Saligny se leagă premiere mondiale din domeniul ingineriei construcţiilor.
Cea mai importantă lucrare a inginerului român, unanim recunoscută, este construcţia complexului de poduri de la Feteşti-Cernavodă, care la data inaugurării era cel mai lung pod din Europa şi al treilea din lume şi totodată unul dintre podurile metalice cu deschidere mare din lume. În realizarea acestui complex de poduri, Saligny a adus două mari inovaţii: sistemul nou de grinzi cu console pentru suprastructura podului şi folosirea oţelului moale în locul fierului pudlat ca material de construcţie pentru tabliere de poduri.
Podul ce va purta până în 1976 numele Regele Carol I (redenumit apoi Ing. Anghel Saligny) a fost construit între anii 1890-1895. El a fost inaugurat pe 26 septembrie 1895 de monarhul român care a ţinut să bată ultimul nit de argint.
Fiind deplin convins de trăinicia podului, Anghel I. Saligny a stat cu muncitorii într-o barcă, sub pod, în timp ce pe acesta trecea prima garnitură de vagoane de marfă şi un tren cu oaspeţi venit special de la Bucureşti.
Complexul de poduri, în lungime de aproape 4090 m, este format din podul peste Dunăre (cu o deschidere de 190 m şi alte patru deschideri de 140 m, alături de un viaduct cu 15 deschideri de 60 m, la 30 m deasupra apelor Dunării) şi din podul peste Braţul Borcea (cu trei deschideri de 140 m, un viaduct cu 11 deschideri de 50 m şi un viaduct cu 34 deschideri de 42 m).
După 18 veacuri de la construirea podului lui Apolodor din Damasc, malurile Dunării româneşti erau din nou unite de podul lui Anghel I. Saligny.
Alte două construcţii ale lui Anghel Saligny au fost premiere mondiale şi anume silozurile din beton armat de la Brăila şi Galaţi. Silozurile, proiectate şi construite de Saligny în 1888 şi 1889 aveau capacitatea de 25000 tone cereale şi dimensiunile de 30x120 m la bază şi 18 m înălţime. Pereţii celulelor hexagonale ale silozurilor au fost realizaţi, tot în premieră mondială, din piese fabricate la sol, sub formă de plăci. Prefabricarea plăcilor la sol, colţurile de rigidizare şi de joncţiune, sudura barelor metalice şi mecanizarea la montaj au constituit alte priorităţi pe plan mondial.
O lucrare ce poartă de asemenea semnătura inginerească a lui Saligny este amenajarea portului Constanţa, care s-a realizat între anii 1889-1909. La Portul Constanţa, Saligny a introdus pentru prima oară în România piloţii şi radierele din beton armat în construcţiile portuare.
Astăzi, în România când vorbim despre poezie, spunem Eminescu, despre sculptură privim spre Brâncuşi, despre muzică auzim struna viorii lui Enescu, când ne aflăm în avionul ce ne poartă deasupra norilor ne gândim la Vuia şi Coandă, iar când vorbim despre poduri şi traversăm Dunărea spre litoralul românesc, ne aducem aminte de Anghel Saligny.
Cu ocazia aniversării a 155 de ani de la naşterea unui geniu românesc – Anghel I. Saligny, în cadrul tematicii anuale ZIUA MĂRCII POŞTALE ROMÂNEŞTI, Romfilatelia onorează acest eveniment prin introducerea în circulaţie a emisiunii de mărci poştale „Anghel I. Saligny – 155 de ani de la naştere“.
Data de aparitie: 30.07.2009
Poza site Romfilatelia:
shoppy
Articol site Romfilatelia:
Ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea înregistrează un puternic avânt al progresului tehnic care a pregătit adevărata revoluţie industrială pe continentele european şi american, desfăşurată pe toată durata secolului al XIX-lea. Au fost înlocuite vechile metode tehnice manuale prin inventarea unor maşini şi unelte folositoare în aproape toate domeniile.
Printre descoperirile de seamă se înscrie şi tramvaiul, inventat în 1775 de britanicul John Outram. La început, vehiculul destinat transportului călătorilor în afara oraşelor, a circulat pe şine din fontă, fiind tras de doi cai.
În anul 1832, John Stephenson a construit primul tramvai urban din New York care făcea legătura între Manhattan şi Harlem. După douăzeci de ani, Emil Loubat, de origine francez, a avut ideea încastrării şinelor în pavaj, exemplu fiind Strada 6 din New York.
În 1854, Franţa devine prima ţară din Europa unde a circulat tramvaiul tras de cai, la Paris, între Place de la Concorde şi Saint-Cloud.
În anii ’70 ai secolului al XIX-lea, Anglia, Belgia, Germania sunt ţările europene unde a circulat acest mijloc de transport.
În 1869 a fost pus în circulaţie şi la Timişoara tramvaiul tras de cai, pentru ca trei ani mai târziu, în 1872, să-l găsim şi la Bucureşti.
1881 este anul apariţiei primului tramvai electric la Berlin, urmând apoi Viena (1897), Frankfurt pe Main (1884), Richmond (SUA-1888), Clermont – Ferrand (Franţa -1890), Kiev (1891).
În România, la Bucureşti, în decembrie 1894, a fost dat în funcţiune primul tramvai electric, între Obor şi Cotroceni. Au urmat oraşele Sibiu, Timişoara, Arad, Brăila ş.a.m.d.
Odată cu dezvoltarea şi creşterea numărului mijloacelor de transport comun în Bucureşti, în luna aprilie 1909, Consiliul comunal al Primăriei a hotărât constituirea Societăţii de Transport Bucureşti (STB) cu scopul de a electrifica toate liniile de tramvai din Capitală şi de a construi noi trasee.
Răspunzând pasiunii filateliştilor pentru tematici din istoria tehnicii, Romfilatelia pune în circulaţie emisiunea de mărci poştale „Tramvaie electrice“.
Imaginile timbrelor emisiunii filatelice prezintă modele de tramvaie electrice care au făcut istorie acestui atât de utilizat mijloc de transport al persoanelor.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 0,80 Lei este ilustrat primul tramvai electric din Frankfurt pe Main (1884).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,20 Lei este ilustrat primul tramvai electric din Bucureşti (1894).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 Lei este ilustrat primul tramvai electric din Viena (1897).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,10 Lei este ilustrat primul tramvai electric din Brăila (1899).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,40 Lei este ilustrat primul tramvai electric din Londra (1901).
Pe coliţa emisiunii de mărci poştale cu valoarea nominală de 8,10 Lei este ilustrat primul tramvai electric din Berlin (1881).
Data de aparitie: 14.08.2009
Poza site Romfilatelia:
Bogdy
shoppy se mai gaseste timbre cu Anghel I. Saligny , da ca da unde si la ce pret ?
shoppy
Acum am vazut mesajul de aici.
Timbrele se pot cumpara de la centrele Romfilatelia (http://www.romfilatelia.ro/despre/reteamagazine.php (in tipicul comunist in care e Posta Romana, orarele de pe site, desi absurde, nu se respecta nici macar alea)).
Valoarea este data de suma valorilor trecute pe timbre + colita (daca vreti sa luati toata seria).
Deci colita cu Saligny costa 4.50ron in timp ce seria + colita cu tramvaie costa 16.20ron.
Daca mai vreti alte timbre cu Saligny mai este timbrul "125 ani de la revenirea Dobrogei" si vechea serie cu Poduri Dunarene.
am trimis un mail la ei editura si raspunsul care l-am primit a fost urmatorul
"Buna ziua,
Cartea inca nu a aparut dar va aparea in luna decembrie putand-o comanda la obisnuitele magazine cu care colaboram care le puteti gasi la rubrica "Unde ne puteti gasi" de pe site-ul nostru.
am trimis un mail la ei editura si raspunsul care l-am primit a fost urmatorul
"Buna ziua,
Cartea inca nu a aparut dar va aparea in luna decembrie putand-o comanda la obisnuitele magazine cu care colaboram care le puteti gasi la rubrica "Unde ne puteti gasi" de pe site-ul nostru.
O zi buna"
Mulţumim pentru informare, dacă o ia cineva înainte, să ne anunţe!
stakee
Despre locomotive electrice si rame electrice
Incepem cu EA-ul nostru
O fratuzoaica BB
Amenajarea generala unei locomotive de CC si monofazate cu motoare monofazate si colector
Rame electrice
Despre pantografe
Despre LDH 1250 CP
Date tehnice de baza
Schema de ungere
Schema alimentarii cu abur
Schema boghiului
srazvi
Consider ca vechile mersuri de tren intra aici, iata sa va amintesc in 1999 cand era inchisa linia Arad-Aradu Nou cum era mersul si cum era ultimul accelerat de Vascau de la Arad:
srazvi
Am si un mers din 1987 in care apare linia Oradea-Vascau, daca in cel precedent pus, din '99 aparea doar Oradea-Ceica, facut de o didina si cu 3 dimitroave.
Mai jos e Deva-Brad