Archive for Forumul Vehiculelor Forumul pasionatilor de trenuri, de masini si de alte vehicule!
 


       Forumul Vehiculelor Forum Index -> Calatorii si Reportaje
mishu88

M900+200:De la Timisoara la Sibiu cu Sageata Albastra

De la Timișoara la Sibiu cu Trenul Rapid ”Săgeata Albastră”
28 iulie 2009 -=- Excursie FeRoviaRă Timișoara – Deva – Sibiu

[]

Nu multă lume știe ce am aflat de la d-l director al Sucursalei Regionale Timișoara, ing. Valeriu Trică, citat în lucrarea domnului profesor Valentin Ivănescu, ”Cronica ilustrată a Regionalei de Căi Ferate Timișoara”, și anume că Timișoara a fost primul nod de cale ferată de pe teritoriul României de astăzi (30 august 1858), tot aici s-a construit prima linie de cale ferată, Oravița – Baziaș (20 august 1854) cu cele mai mici raze ale curbelor (114 metri) și cu primul depou de locomotive – Oravița (1854), a fost prima stația iluminată cu gaz aerian (1857) și ulterior, iluminată electric (1884), prima linie electrificată, Arad – Pâncota (10 aprilie 1913) și nu în ultimul rând – cu cea mai densă rețea feroviară din România.

Gara Timișoara Nord


Traseul Trenului Timișoara Nord – Sibiu



05:00

Deși, în prezent, dacă vrei să ajungi de la Timișoara la Sibiu, iei trenul și ajungi în 5-6 ore la destinație, ei bine, în trecut lucrurile au stat altfel. Porțiunea de cale ferată de la Timișoara la Lugoj a fost inaugurată la 23 octombrie 1876. De la Lugoj, trenul urcă de-a lungul văii râului Bega până la intersecția cu Mureșul. Această linie a fost construită de Societatea Căilor Ferate Sud Orientale Ungare și inaugurată la 17 septembrie 1898. Ei bine, de la Ilia spre Simeria și mai departe spre Vințu de Jos, calea ferată a fost construită și inaugurată la 22 decembrie 1868. De la Vințu de Jos spre Sibiu vom vorbi în rândurile ce urmează.

Gara Buziaș



Lugojul este un mic nod feroviar care se află la intersecția dintre liniile Buziaș - Ilia și Timișoara – Caransebeș. Se află așezat pe Valea Timișului la 125 metri altitudine. De aici, trenul urcă până la 250 m altitudine în stația Holdea (cel mai înalt loc de pe linia Lugoj – Ilia și locul unde se separă bazinele râurilor Mureș și Bega), trece printr-un tunel de creastă (fiind în Săgeata Albastră, nu l-am putut fotografia datorită unghiului îngust oferit de ferestrele automotorului) și coboară până la cei 175 de metri din localitatea Ilia.

Stația Lugoj


Gara Holdea



08:00

În această zonă au existat căi ferate înguste, dar ce a fost în trecut… a fost în trecut. Din păcate. Și apropo de trecut, prin aceste locuri, tracțiunea cu aburi a asigurat transportul mărfurilor și a călătorilor timp de peste 99 de ani! Comunicația dintre stații era asigurată printr-o instalația de telegrafie tip MORSE, iar după 1960 stațiile au fost dotate cu instalații telefonice. Spre Ilia, traversam un pod peste Mureș lung de 256 metri.

Stația Dobra


Râul Mureș



De la Ilia la Vințu de Jos, trenul merge constant cu viteza lui obișnuită, 50-60 km/h. Această porțiune de cale ferată a făcut parte din linia construită de ”Societatea Primei Căi Ferate din Transilvania” și deschisă la 22 decembrie 1868. Datorită văilor mari care caracterizează Carpații Occidentali, această linie este considerată o linie de câmpie, fără variații semnificative de declivitate sau raze de curbură.

Gara Ilia


Dimineața în Ilia


Un vagon de călători rupt în două - se vede cel mai bine cum vagonul este o structură portantă


Râul Mureș în apropiere de Deva



Planul înclinat de la Cetatea Devei


Gara din Deva



Depoul de locomotive de la Simeria a fost inaugurat la 28 august 1870. Simeria a fost și este un important nod de cale ferată unde reparația de vagoane și de utilaje feroviare a reprezentat un punct forte al motorului economiei din oraș. Câteva informații despre REVA Simeria puteți găsi aici, iar un produs interesant ieșit de pe porțile acestei companii este vagonul cisternă tip școală. Mi se pare încurajant că un operator economic își permite să investească într-un asemenea proiect.

O locomotiva diesel-hidraulică și câteva vagoane de călători în Simeria


Gara Simeria


Drezină pantograf modernizată DPM-604 în Simeria


Turnul de control CFR de la Simeria


Locomotiva diesel-electrică 60-0036-8 de la Servtrans în Simeria


Linia de cale ferată Simeria – Hunedoara


Ramificație pasaj denivelat de la Magistrala 200 la linia 202



09:00

Calea ferată între Ilia și Vințu de Jos, fidelă ca așezare văii Mureșului, a fost dublată în anul 1960. Granița dintre Regionalele Cluj și Timișoara se află între stațiile Șibot și Aurel Vlaicu la km 450. Deși linia Arad – Ilia – Simeria – Alba Iulia a fost deschisă circulației la 22 decembrie 1868, astăzi este segregată între regionalele Timișoara și Cluj. Între 1868 și 1884, linia a fost exploatată de ”Societatea Primei Căi Ferate din Transilvania”, între 1884 și 1919 de către MAV, iar după 1920, linia intră în proprietatea statului român abia format după Marea Unire de la 1918.

Gara Orăștie



De la Vințu de Jos către Sibiu sunt 82 de kilometri. Această linie a fost construită prin talentul și efortul firmei Mandel și Revesz din Budapesta, fiind inaugurată la 25 noiembrie 1897. Spun talentul pentru că între Săliște și Miercurea Sibiului trebuia să se construiască tunelul și viaductul Tilișca. De asemenea, declivitatea este de 17 mm/m între Apoldu de Jos și Miercurea Sibiului, raza minimă de curbură fiind între Săliște și Aciliu – 250 de metri. Se poate spune că această porțiune este una dintre cele mai pitorești de pe Magistrala 200.

Liniile stației Vințu de Jos


Locomotiva electrică EC 3400 kW 43-0039-8 la Trenul Personal Teiuș - Deva


Drezina pantograf rusească la Vințu de Jos


Linie industrială acces la Holzindustrie Schweighofer


KronoSpan Sebeș


Linie de acces către KronoSpan Sebeș


Vagon Eacs pus pe boghiuri ORE


Gara Sebeș Alba




Podișul Secașelor



10:00

Prin bunăvoința lui emdiesel63, vă prezint un cabview cu această linie foarte frumoasă. http://www.youtube.com/watch?v=8YAFytZRbHI

Stația Miercurea Sibiului


Vechea gară din Miercurea Sibiului


Stația Apoldu de Jos


Valea râului Apold


Pasaj feroviar peste DN1 în apropiere de Aciliu


Vechea gară de la Săliște


Munții Cîndrel


Dealul Merezilor


Mănăstirea Orlat


Râul Cibin și tractorul amfibiu


Gara Orlat


Combinatul de prelucrare a lemnului din Orlat



11:00

Iată că după aproape 300 de kilometri, dealuri urcate și poduri traversate peste Timiș și Mureș, am ajuns la Sibiu.

Râul Cibin la intrarea în Sibiu


Gara din Turnișor



Unghiul mort care îl oferea geamurile Săgeții Albastre au limitat calitatea fotografiilor (realizate cu un Canon A550) pe care eram nerăbdător să vi le prezint. Oricum… așa arată traseul pe care a circulat Trenul Rapid Timișoara Nord – Sibiu, traversând Mureșul și Cibinul, plecând din Regionala Timișoara, trecând prin Regionala Cluj și oprind în Regionala Brașov, la Sibiu.

Vă mulțumesc pentru atenție și urmărire! Următoarea postare va fi despre o altă călătorie de pe Magistrala 200 până la Brașov!


Bibliografie:
1. Radu Bellu, ”Mica monografie a căilor ferate din România, Regionala de Căi Ferate Brașov”, Editura Filaret, 1995, București
2. Radu Bellu, ”Mica monografie a căilor ferate din România, Regionala de Căi Ferate Timișoara”, Editura Filaret, 1997, București
3. Valentin Ivănescu, ”Cronica ilustrată a Regionalei de Căi Ferate Timișoara”, Editura Marineasa, 2009, Timișoara
4. ”Atlasul Județelor din Republica Socialistă România”, Editura Didactică și Pedagogică, 1978, București
5. http://www.trennet.ro/products/gallery/file95.pdf
mishu88

Continui, cu voia dumneavoastră, cu un alt capitol fotografic:

30 iulie 2009 -=- Excursie FeRoviaRă Șercaia – Brașov

Eram cu bagajele în mâini și Trenul Personal Făgăraș - Brașov sosea în halta Șercaia. Plecam de la bunicii ei spre București. Așa că m-am bucurat nespus că am fotografiat câte ceva din traseul acestei porțiuni din Magistrala 200.

Istoria liniei Brașov - Sibiu se leagă de numeroase eforturi ale celor care au trăit la începutul secolului al XX-lea în Țara Oltului și în Țara Bârsei. După numeroase încercări de a porni lucrările la calea ferată care să lege cele două importante centre sociale, culturale și economice ale Transilvaniei, la 7 noiembrie 1908 a circulat primul tren între Sibiu și Brașov, realizându-se astfel legătura București – Arad.


Impiegata de mișcare din Șercaia dând plecarea trenului


Gara Brădet


Trenul Accelerat București Nord – Timișoara


http://www.youtube.com/watch?v=NpwhUzS4ct0



12:30

Căldura de afară ne-a făcut să simțim fiecare kilometru din cei 52 care ne despărțeau de Brașov. Totuși, admirând demarajele dese ale locomotivei diesel-electrice de 2100 CP (pe care, din păcate, n-am mai avut inspirația să o fotografiez), dar și stațiile cochete de la Șercaia, Brădet sau Perșani, cele 70 de minute au trecut interesant.

Trecere de la nivel cu calea ferată din Șercaia hc.


Mersul Trenurilor... încarcerat


Trenul Personal Făgăraș - Brașov pleacă din halta Șercaia


Între Șercaia haltă și Șercaia gară


Intrare în Gara Șercaia


Au crescut buruieni pe calea ferată


Rampă de încărcare la Șercaia


Gara Șercaia


Impiegata de mișcare dând plecarea Trenului Personal de Brașov


Ieșire din Gara Șercaia


Spații pentru depozitarea cerealelor, golite și ruginite



12:40

Traseul actual al magistralei 200 este diferit față de cel din trecut, care era mai lung și traversa două viaducte și un tunel (Valea Homorod - Șinca Veche). Dar mai multe imagini și relatări de la locul faptei le găsiți în acest link. De asemenea, veți vedea și câteva fotografii de calitate cu materialul rulant care circulă pe acestă linie, realizate de un distins pasionat feroviar, Michael.

Un vehicul feroviar pe 2 osii în Perșani


Gara din Perșani


Conifere și foioase oxigenează peroanele stației


Trenul Personal pleacă spre Brașov


Semnal luminos de ieșire din stația Perșani


Linia traversează Pasul Perșani


Între Perșani și Brădet


Spre Brădet printre pădurea deasă de foioase


Stâlp de telegraf, suport pentru flora locală


Restricție de 50 km/h în rambleul Brădet


În zare, Drumul Național 1, Brașov - Sibiu


Baraca unui agent feroviar însărcinat cu supravegherea zonei


Un punct periculos pe Magistrala 200 – restricție de 15 km/h



12:50

Aceste stații (Brădet, Perșani, Șercaia) au fost construite în perioada interbelică, au fost date în funcție abia după 35 de ani de la inaugurarea liniei Făgăraș - Brașov, la 3 noiembrie 1943. Varianta Valea Homorod - Șercaia, în lungime de aproximativ 16 kilometri, a apărut din cauza degradării viaductelor și tunelului de pe vechea variantă. Totodată, declivitatea a fost redusă de la 18 la mie cât era pe vechiul traseu, la 12 mm/m și curbele au devenit mai ușor de negociat, de la 250 m la 350 m.

În apropiere de stația Brădet




Pădurea Munților Țaga


Trenul Privat Regiotrans Brașov – Făgăraș


Gara Brădet


Vagoanele cu piatră ale unui tren de lucru


Ieșire din Gara Brădet


Ieșire din Tunelul Dealul Negru


Vechea haltă de la Valea Homorod



13:00

După ce am ieșit din Munții Perșani (stația Valea Homorod se află la 555 de metri altitudine), am intrat în ținutul Țării Bârsei. O zonă calmă, traversată în galop de locomotivă și cele câteva vagoane de călători de după ea.

Între Valea Homorod și Dumbrăvița Bîrsei


Gara Dumbrăvița Bîrsei



13:20

Liniile stațiiei Codlea erau ruginite, iar căile ferate către numeroșii operatori industriali (Colorom, FNC ș.a.) erau închise circulației. ”Regele asfalt” a luat locul șinelor ferate, și aici.

Pod peste un afluent al râului Homorod


Stația Codlea


Vagon UW Eacs pus pe boghiuri ORE


Boghiu ORE



13:30

Depresiunea Brașovului este un important furnizor de produse agricole de calitate. Fiind sfârșitul lunii iulie, cerealele erau treierate și sortate, dovadă fiind imaginea de mai jos. M-am bucurat când am văzut terenul cultivat și roadele… culese.

Teren proaspăt treierat


Cartierul Avantgarden din Brașov



13:40

Am intrat în zona metropolitană a Brașovului și ne-am întâlnit cu Trenul Accelerat București Nord – Timișoara, tras de locomotiva diesel-electrică modernizată de General Motors, 65-1392-3. Tot pe aici am văzut o drezină pantograf abia ieșită din remiză..

Magistrala 200 la kilometrul 172


Drezină pantograf modernizată de Geismar 232 012-4


Liftul platformei de lucru al drezinei


Cabina de conducere a drezinei


Drezina Geismar 232 012-4


Trenul Accelerat București Nord – Timișoara


Vagoane de clasa a II-a pentru Accelerat


Vagonul de clasa I pentru Accelerat



14:30

Ajunși în Brașov, ne-am orientat să fim aproape de linia trenului către București.

O locomotivă cu aburi pe Valea Timișului


Locomotiva electrică CFR Marfă 40-0737-3 din Predeal


Locomotive EA 5100 kW la Predeal



15:00 – 17:20

Coboram pe Valea Prahovei cu un Tren Rapid, pe bilet scria că ajungem în 3 ore la București. Dar până acolo mai erau 100 și ceva de kilometri, așa că am fost atent la ceea ce era pe calea ferată.

Locomotiva închiriată celor de la PORR, 740 612 7


Locomotiva CFR Călători 40-0863-7 urcând cu un tren spre Predeal


Tren de la...


...Rompetrol


Locomotiva electrică de la Unifertrans 40-0010-5


Revizia Grivița



Și așa s-a terminat cea de-a doua lună de vară din 2009. În spiritul călătoriei, pe calea ferată!

       Forumul Vehiculelor Forum Index -> Calatorii si Reportaje
Page 1 of 1
Create your own free forum | Buy a domain to use with your forum
SITE-UL FORUMULUI VEHICULELOR