Forumul Vehiculelor Forum Index Forumul Vehiculelor
Forumul pasionatilor de trenuri, de masini si de alte vehicule!
 
FAQFAQ  SearchSearch   MemberlistMemberlist  UsergroupsUsergroups  Join! (free) Join! (free)  
ProfileProfile  Log in to check your private messagesLog in to check your private messages  Log inLog in 

Filme artistice cu trenuri
Page Previous  1, 2, 3, 4, 5  Next
 
Post new topic   Reply to topic    Forumul Vehiculelor Forum Index -> Filmulete cu trenuri
View previous topic :: View next topic  
Author Message
mishu88
FV Moderator


Joined: 17 Mar 2008
Posts: 1582


Location: Falticeni, jud. Suceava

PostPosted: Sun May 16, 2010 3:09 pm    Post subject:  Reply with quote

Lunga călătorie cu trenul [1997]

Studioul de film al TVR ne propune un film românesc realizat în Bucureşti prin 97’, în care un tânăr, pe numele lui, Valentin Ţâţu, ar face orice să plece din România şi să-şi găsească un trai mai bun în Germania.

Drama propusă de regizorul Sinisa Drăgin se încadrează în starea contemporană de atunci, când metrourile erau ticsite de cântăreţi (ne)talentaţi, când mărcile germane încă erau în vigoare şi când… vinderea unui rinichi te putea scăpa de viaţa mizeră de paznic din România.

Pasionat de papagali şi alt gen de păsărele, Valentin vrea să se îndrăgostească şi ia la rând anunţurile de matrimoniale din ziare. Îi vine o idee: vrea să publice un anunţ în ziar unde să-şi pună în vânzare rinichiul. În slujba lui de paznic al unui magazin din Bucureşti, plănuieşte alături de camaradul său tot felul de afaceri care se soldează cu eşecuri. Dar, în cele din urmă, este sunat şi chemat pentru realizarea transplantului.

De aici şi până la… lunga călătorie cu trenul, pelicula originală românească ne prezintă cadre din Bucureşti, de la metrou, din Gara de Nord, din casele oamenilor simpli şi fireşti. Aşa cum un portretist îţi conturează principalele trăsături, aşa şi filmul descrie o părticică din viaţa românului. Melodia celor de la Phoenix – Mugur de fluier este coloana sonoră care ne încântă urechile din perspectiva vocilor cântăreţilor de la metrou, din perspectiva originală a celor de la Phoenix şi din vocea neobişnuită cu muzica a lui Valentin.

În rolurile distribuite îi vom vedea pe Cosmin Creţu, Vlad Rădescu, Tania Popa, Daniela Sauleac, Ionuţ Pohariu şi mulţi alţii.

Mi-a plăcut finalul, când mai multe minute sunt dedicate unei călătorii cu trenul. De asemenea, cadrele din Gara de Nord m-au ajutat să-mi reamintesc momentele când eram doar un ţânci de 9 ani şi păşeam, curios, în Bucureşti şi auzeam fluiere sau goarne de locomotive. Recomand filmul pentru vizionare în special acelora care sunt pasionaţi de antropologie sau de istoria contemporană.


_________________
Back to top
View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website Yahoo Messenger
mishu88
FV Moderator


Joined: 17 Mar 2008
Posts: 1582


Location: Falticeni, jud. Suceava

PostPosted: Wed May 19, 2010 3:08 pm    Post subject: Reply with quote

Mireasa din tren [1980]

Probabil că nu o dată aţi făcut exerciţiul acela când, după un cuvânt dat, care de obicei reprezintă o pasiune, aţi găsit o sumedenie de rezultate interesante. Iată… astfel mi-a sărit în ochi filmul „Mireasa din tren”. În regia lui Iulian Bratu şi scenariul scris de Dumitru Radu Popescu, producţia cinematografică pur-românească reuşeşte să închidă în cele aproape 88 de minute o poveste interesantă, spusă fin şi gustată din plin.

Versurile poeziilor care sunt recitate sau cântate „Du-mă acasă, măi tramvai”, „Sara pe deal”, sau replicile „tăioase” ale personajelor care sunt presărate peste tot în film creează atmosfera unei Românii culte, unei Românii care nu şi-a uitat valorile şi a unor oameni care ştiu să aprecieze cultura şi bunul simţ.

Gheorghe Vişu, Dorel Vişan, Radu Gheorghe, Aurora Leonta sunt doar câţiva actori care îşi interpretează rolul într-un film plăcut, atrăgător, cu multe zâmbete şi care, la final, îţi rămâne în gură acel gust al filmului bun de sorginte românească, făcut la tine-n ţară, cu locomotivele tale şi cu actorii tăi.

Nu mă pot abţine să nu redau printre cele mai amuzante replici din film: "În şcoală nu-ţi trebuie idei, numai şezut... să stai cu el în bancă!", "EL: Şi de ce te măriţi cu el? EA: Ca să ne-nmulţim... EL: La asta puteam să te ajut şi eu.", "EL: Vii? EA: Unde? EL: Dacă nu te duci la tine, atunci vino cu mine! EA: De ce? EL: Ca să ai de unde să pleci!". Poeziile care se recită la început şi la final sunt fermecătoare: „Pas cu pas cu greu se scrie, dreptul tău la bucurie.”

Recomand vizionarea acestui film pentru a putea gusta, şi dumneavoastră, din peisajele cetăţii de la Deva, din viaţa vulgară românească, din sunetul amăgitor al trenului care fuge pe calea ferată şi din frumuseţea unei actriţe fermecătoare, din inteligenţa şi perspicacitatea unor actori de vază ai cinematografiei româneşti!

Am uitat să vă spun de povestea filmului… Aşa cum o spune şi titlul, personajul principal, mireasa, se joacă cu minţile şi inimile a doi tineri opuşi după caracter şi după concepţia vieţii. Cel care iubeşte cartea este văzut ca serios, dar plictisitor, iar cel care este expert în mersul pe motocicletă pe zidul morţii este văzut ca fiind distractiv, dar neserios. Povestea filmului este scrisă inteligentă, încât trebuie să vezi filmul de mai multe ori pentru a te prinde de şiretlicul propus de cineaştii români.

În ceea ce priveşte… FeRoviaRele, filmul începe cu o vedere panoramică cu Gara Reşiţa Sud, în timp ce o electrică rebrusează. Totodată, cadrele filmate pe linia neelectrificată sunt de-a lungul râului Bârzava, deci linia Reşiţa – Bocşa – Voiteni – Timişoara Nord. Starul momentului este reprezentată de bobica vopsită în schema clasică.


_________________
Back to top
View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website Yahoo Messenger
mishu88
FV Moderator


Joined: 17 Mar 2008
Posts: 1582


Location: Falticeni, jud. Suceava

PostPosted: Tue Jun 29, 2010 3:22 pm    Post subject: Reply with quote

Apoi s-a născut legenda [1968]

Filmele româneşti au început să reprezinte, din ce în ce, surse sigure de cultură cinematografică românească. Realizat în 1968, producţia cinematografică „Apoi s-a născut <<Legenda>>” închide în cele 96 de minute o poveste românească desfăşurată pe şantierele de construcţie a „drumului de fier”.

Actorii care au jucat lângă Dunăre şi-au etalat cele mai fine talente în ceea ce priveşte interpretarea actoricească. Ilarion Ciobanu, în rolul Meşterului, este eroul pe lângă care s-a construit întregul scenariu. Fiind scump la vorbe şi atent la mişcări, şarmul propriu al lui Ilarion Ciobanu oferă satisfacţie privitorului. Ceilalţi actori, care mai de care mai vioi, întregesc acţiunea filmului prin poveştile pe care le reprezintă fiecare. Băiatul care este scăldat în valurile tinereţii - Mitu, văduva care vede în Meşter o bucurie sufletească de care are atâta nevoie - Neta, şeful de echipă care întreţine atmosfera pe şantier şi pune piper atunci când trebuie – Bombă sunt doar câteva dintre „meteori” care fac din film „o ploaie de stele” demnă de urmărit.

În ceea ce priveşte acţiunea filmului, pot să spun că nu există un fir exact cu început şi sfârşit. Construcţia tronsonului de cale ferată dintre Drobeta Turnu-Severin şi Orşova reprezintă stâlpul de referinţă de care sunt legate celelalte fire narative. Iubirea tânărului pentru Ioana şi ochii dulci şi gesturile ocrotitoare făcute de Neta Meşterului sunt cele două poveşti de dragoste care se punctează în film.

„Ce mai veşti-poveşti?” sau „O să mă topească drumul ăsta” sunt reperele care încep şi termină filmul. Glumele subtile şi la care poţi să râzi secunde-n şir sunt tentaculele care te atrag să urmăreşti filme făcute la tine-n ţară, cu actori români, cu regizori români, cu peisaje româneşti. „Eu cu viaţa, tu viaţa, amândoi cu viaţa.” spun doi muncitori de pe şantier, în timp ce în spatele lor apar poduri care urmează să fie construite pentru a servi drumului de fier.

Şi apropo de „drum de fier, cale ferată, nu te voi uita niciodată”, merită să amintesc că filmul a fost realizat cu concursul ministerului căilor ferate întreprinderii de construcţii „Porţile de Fier”. În ceea ce priveşte aspectele FeRoviaRe, vom putea vedea pentru 5 secunde un cap de Sulzer vopsit în „ştampila” vremii, vom putea urmări diferite utilaje care sunt folosite pentru montarea elementelor componente a căii ferate pe terasamentul amenajat, precum şi pilonii podurilor care, după cum ştim sau vrem să ştim, fac parte din peisajul FeRoviaR mehedinţean.

În concluzie, vă invit să urmăriţi un film care, „unu la mână” – este românesc, „doi la mână” – este amuzant. Actorii vremii au ştiut, ştiu şi vor şti să vă ofere ceea ce doriţi de la un film: calitate, poveste, comedie/dramă şi originalitate.


_________________
Back to top
View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website Yahoo Messenger
mishu88
FV Moderator


Joined: 17 Mar 2008
Posts: 1582


Location: Falticeni, jud. Suceava

PostPosted: Fri Jul 09, 2010 6:39 pm    Post subject: Reply with quote

Trenul de aur (1986) - Złoty pociąg

Trenul de aur este o coproducţie cinematografică româno-poloneză din anul 1986 care descrie un eveniment real petrecut în 1939: drumul parcurs de tezaurul Poloniei prin România, pentru a-l pune la adăpost de armatele germane care invadaseră Polonia.

Filmul se împarte în două secţiuni: în prima parte acţiunea se petrece pe tărâm polonez unde se decide ca tezaurul polonez să fie evacuat către România şi mai departe spre un loc mai sigur şi ferit de Reich-ul nimicitor, duşman Poloniei de atunci; a doua parte este, în mare măsură, legată de transportul aurului cu un tren de la Gara Snyatin şi până la Constanţa Mărfuri.

Pasiunea pentru trenuri m-a făcut să urmăresc cu sufletul la gură cadrele excelent filmate, cadre care sunt rare şi, după cum spunea un senior pasionat de FeRoviaRe, compun unul dintre puţinele filme în care apar aburoasele noastre româneşti cu toată puterea şi mândria lor. De asemenea, prezenţa unui vagon – salon de lux care a fost destinat transportului oficialităţilor poloneze face deliciul celor care caută să-şi aducă aminte cum se călătorea pe vremuri.

Pentru a fi mai exact, menţionez că la filmări au fost prezente următoarele locomotive: 50.204, 50.171, 50.397 şi 50.497 - toate aparţinând depoului Sibiu. Ei bine, acestea au tractat trenurile care au fost filmate pe linia Vinţul de Jos – Sibiu, între Apoldul de Sus şi Apoldul de Jos, în timp ce fascinanta scenă a trierii vagoanelor a fost înregistrată pentru urmaşii noştri în Triajul Sibiu. Gările prin care trenurile au staţionat pentru a prelua apă sau prin care treceau cu viteză au fost Miercurea Sibiului (Snyatin), Sălişte (Grigore Ghica-Vodă), Sibiel (Sihlea), Sibiu (Buzău). Informaţiile despre materialul rulant şi locaţia filmărilor au fost furnizate de d-nul prof. Ing. Valentin Ivănescu, în timp ce numele adevărat al gărilor mi l-a deconspirat d-nul Cornel Misinger.

Printre actori îi regăsim pe inegalabilii Mitică Popescu, Mircea Albulescu sau Valentin Uritescu, iar de partea polonezilor: Ewa Kuklinska, Arkadiusz Bazak sau Wacław Ulewicz. Regia i-a aparţinut lui Bogdan Poreba, iar producătorul ineditei producţii cinematografice a fost Casa de Filme nr. 5, distribuţia fiind asigurată de Centrul Naţional al Cinematografiei.

Vă recomand un film în care se vorbeşte patru limbi, vă invit la un film unde numele de Grigore Gafencu sau Armand Călinescu o să vă aducă aminte de istoria neamului românesc, un film în care trenurile cu aburi sunt „păsările măestre”, un film unde umorul este discret şi de bună calitate, iar romanţa inegalabilei Angela Similea vă va aduce aminte de „Tu să plângi, eu să zic… nu!”


_________________
Back to top
View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website Yahoo Messenger
mishu88
FV Moderator


Joined: 17 Mar 2008
Posts: 1582


Location: Falticeni, jud. Suceava

PostPosted: Mon Jul 12, 2010 3:17 pm    Post subject: Reply with quote

http://www.cinemarx.ro/stiri-cinema/aurora-premiat-la-karlovy-vary/

Abia aştept să-l văd!
_________________
Back to top
View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website Yahoo Messenger
cristi CFR



Joined: 27 Sep 2007
Posts: 2743


Location: Timisoara, Beius

PostPosted: Mon Jul 12, 2010 5:03 pm    Post subject: Reply with quote

Mai misu ma supar pe tine nu ai pus secventa in care IDM polonez face parcursul...
Trimite-mi si mie o copie a filmului te rog, vad ca a ta e mai reusita inregistrarea.
_________________
Via Terra Grup
Transport Feroviar de Marfa, Gestionar de Infrastructura, Transport Public de Calatori

http://tren.transira.ro/
http://www.panoramio.com/user/2236391
http://www.youtube.com/user/cristiCFR
Back to top
View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website Yahoo Messenger
LDE2100EGM
FV Administrator


Joined: 12 Aug 2010
Posts: 667


Location: Oradea

PostPosted: Thu Aug 12, 2010 3:08 pm    Post subject: Reply with quote

Excelent topic, Mishu!

Vin si eu cu niste filme:
Atomic Train(1999):
http://www.youtube.com/watch?v=MHGnamrUPPk
http://www.youtube.com/watch?v=UZaAQLVGUNk&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=l2B1Ge6IE_0&feature=related

Runaway Train(1985):
http://www.youtube.com/watch?v=w7C6-BUl0g0&feature=related

Ar mai fi si ''Runaway!'', ''Disaster on the Coastliner'', ''Final Run'' si multe altele.
Back to top
View user's profile Send private message Visit poster's website
stakee
FV V.I.P.


Joined: 04 Jan 2008
Posts: 1716


Location: Constanta si Romania SE

PostPosted: Thu Aug 12, 2010 4:01 pm    Post subject: Reply with quote

Ooo da, runaway train ala a fost un film superb
Back to top
View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website
mishu88
FV Moderator


Joined: 17 Mar 2008
Posts: 1582


Location: Falticeni, jud. Suceava

PostPosted: Sun Aug 29, 2010 12:50 pm    Post subject: Reply with quote

LDE2100EGM wrote:
Excelent topic, Mishu!


Mulţumesc pentru recomandări!

Cristi CFR wrote:
Mai misu ma supar pe tine nu ai pus secventa in care IDM polonez face parcursul...


Îmi pare rău că nu am pus şi acea secvenţă... A trebuit să mă limitez la cele câteva minute promise de Youtube.

Iată, în continuare, secvenţele FeRoviaRe cu ecranizarea romanului "Anna Karenina", scris de Lev Tolstoi.


Anna Karenina [1935] - Secvenţe FeRoviaRe

Ecranizarea de sorginte americană a romanului rusesc Anna Karenina completează piedestalul cu filme artistice ale epocii primei jumătăţi de secol XX. De altfel, atmosfera (apropiată de cea în care a fost scris romanul) din film redată de costumele personajelor, de tema muzicală prezentă pe toată durata filmului, precum şi de jocul de rol al actorilor face din acest producţie cinematografică o capodoperă.

Deşi unele dialoguri sau întâmplări nu se regăsesc şi în romanul amintit, totuşi regizorul Clarence Brown a reuşit a realiza un film artistic demn de văzut într-o viaţă. Iubirea imposibilă dintre Alexei Vronski şi Anna Karenina se găseşte trăită în eroii jucaţi de Greta Garbo şi Fredric March. Sacrificiile făcute de cei doi ca să rămână împreună sunt exprimate autentic de ochii şi gesturile celor două stele ale Hollywood-ului.

În această ecranizare, poveştile familiilor Oblonski şi Levin sunt abia menţionate, regizorul riscând astfel simpatia cineaştilor din cauza omiterii unor pasaje considerabile din text. Adaptarea unui roman de mari dimensiuni în 93 de minute poate da naştere unui film prea concentrat, rezultând doar o succesiune de scene care pot bulversa privitorul. Dar aceasta nu este decât o temere a unui cititor al romanului, pentru că în filmul Anna Karenina, ediţia 1935, conexiunea dintre scene este realizată superb, iar dragostea înfiripată dintre Anna şi Vronski se transmite dincolo de ecran. Folosirea unei teme muzicale cu orchestraţia specifică anilor interbelici aduce aminte de capodopere ca „Pe aripile vântului” sau „Casablanca”, efectul scontat fiind asemănător: calitatea producţiei cinematografice.

Deşi o dramă realistă, nu lipsesc momentele amuzante prezente atât în cercul militar frecventat de Vronski, cât şi în relaţia mamă-fiu a Annei Karenina cu Serghei (Serioja). A se vedea băutura administrată milităreşte şi ritualul soldaţilor care beau 3 pahare şi apoi trec pe sub masă sau talentul copilului Serghei pasionat de ştiinţă şi pus mai mereu pe poante, făcând-o pe mama sa să zâmbească sincer.

Acest film neagă „prejudecata” că dacă ecranizarea unui roman nu este realizată de-a fir a păr după text, va fi un eşec. Ba dimpotrivă, nuanţarea unor dialoguri, dar cu urmărirea strictă a unui fir al poveştii, poate da naştere unui film artistic de excepţie. Se poate spune, chiar, că suportul scris este plasat pe locul II, în timp ce acţiunea scenică te cucereşte în mrejele ei, făcându-te să uiţi de roman.



- va urma -
_________________
Back to top
View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website Yahoo Messenger
mishu88
FV Moderator


Joined: 17 Mar 2008
Posts: 1582


Location: Falticeni, jud. Suceava

PostPosted: Tue Aug 31, 2010 4:41 pm    Post subject: Reply with quote

Anna Karenina [1967] - Secvenţe FeRoviaRe

Ecranizarea din 1967 a celebrului roman al lui Lev Tolstoi, Anna Karenina, reprezintă unul dintre cele mai fidele adaptări cinematografice după un roman. După cum se cunoaşte, scrierea este de mari dimensiuni, însă regizorul a ales cele mai importante secvenţe din roman şi le-a transpus în 137 de minute de artă vizuală.

Firul narativ conchide o serie vastă de scene cu personaje multiple, astfel încât necunoaşterea textului romanului poate crea o uşoară confuzie pentru urmărirea coerentă a acţiunii. Cele trei familii prezente în ochii noştri sunt conturate de atmosfera proprie: Oblonski – dezamăgire şi înşelăciune, Levin – iubire sinceră şi gelozie, Alexei Vronski & Anna Karenina – tragedie idilică. Atât personajele care întruchipează cuplurile amintite, cât şi caracterele episodice formează un joc de rol interesant.

În dialogurile prezente în film, pe lângă limba rusă – folosită în mare parte din film, se vorbeşte şi limba franceză. Incluziunile limbii latine din roman sunt transpuse în aceleaşi momente şi în filmul de faţă (de exemplu, atunci când Alexei Alexandrovici doreşte să-i atragă atenţia Annei Karenina de anumite aspecte mai delicate). Totodată, „vorbelor cu tâlc” care apar în scrierea vastă a lui Tolstoi le-au fost dat glas în convorbirile dintre personaje.

Dorinţa cineaştilor de a exprima tumultul interior al Annei Karenina este exprimată prin filmarea neobişnuită (camera video are o mişcare rapidă, iar atenţia urmăritorului fiind bulversată consistent) a unor cadre: scena curselor de cai, plecarea ei cu Vronski în Italia sau gestul final. Amplificarea suspansului din anumite momente este asigurată de fondul sonor, care uneori devine stânjenitor.

Ca reprezentaţie cinematografică, cel mai mult mi-a plăcut călătoria lui Vronski cu Anna în Italia şi nunta dintre Levin şi Kitty. Gustul care mi-a rămas în papilele mele gustative de ordin cultural-artistic este acela al unui film-ecranizare care corespunde identic cu scrierea romanului. Dorinţa regizorului de a transpune în cea de-a şapte artă – cinematografia – unul dintre cele mai citite romane din lume – Anna Karenina – a fost îndeplinită cu succes.



***

Anna Karenina [1997] - Secvenţe FeRoviaRe

O operă literară de mărimea şi maiestuozitatea dramei „Anna Karenina” merită atenţia multor regizori şi actori. Sutele de pagini scrise de Lev Tolstoi au reprezentat o reală provocare pentru cei care au vrut să facă din povestea de dragoste dintre Anna Karenina şi Vronski un film artistic. Cel puţin 3 producţii cinematografice dedicate acestui roman strălucesc pe candelabrul ecranizărilor din lume.

Deşi filmat exclusiv în Sankt Petersburg şi Moscova, actorii coordonaţi de regizorul Bernard Rose provin, în marea lor majoritate, din Marea Britanie. Dintre actori amintesc pe Sophie Marceau – Anna Karenina, Sean Bean – Vronski şi Alfred Molina – Levin. Aceştia s-au descurcat admirabil să readucă în atenţia cinefililor povestea lui Tolstoi, pe pământul lui Tolstoi, dar cu graiul lui Shakespeare.

Ideea generală care reiese din tot acest film este aceea că Levin, mujicul de la ţară căruia îi este frică de o bătrâneţe singuratică, este, de fapt, Lev Tolstoi. Momentele de reflexie ale lui Levin amplasate când şi când în film te apropie şi mai mult cu gândul de inima scriitorului rus.

Fondul muzical discret îndulceşte desfăşurarea acţiunilor, iar culorile foarte vii ale imaginii reuşesc să bucure ochiul, mai ales în scenele în care trenul este personajul principal. Apare, discret, motivul erotic, motiv care a stat, stă şi va sta la mijlocul tuturor cuplurilor. Acţiunile se petrec aidoma textului din roman, cu câteva dialoguri rare în care se depăşeşte niţel ideea textului. Limba rusă se aude atât din gura preoţilor sau personajelor episodice, cât şi din gurile eroilor principali. De apreciat intenţia regizorului de a nu evita în film limba lui Tolsoi.

Atenţia îţi este furată efectiv de scenele filmate în natură. Amintesc aici de scena cositului, scena curselor de cai sau scena de vânătoare. Cadrele filmate sunt de nivel profesionist, iar tehnica modernă îndulceşte şi mai mult atmosfera generală. Costumele folosite în scena balului, precum şi momentele filmate în interior arată grandoarea şi exclusivismului luxului rusesc.

Filmul primeşte o mare bilă albă din partea mea şi îl recomand tuturor acelora care au citit sau n-au citit romanul. Mi-a plăcut că regizorul a încercat să realizeze mai straşnic legătura scriitor-narator-personaj. De altfel, de-a lungul vremii, scriitorii au transpus în lucrările lor idei sau întâmplări din viaţa personală, intimă, iar romanul Anna Karenina nu face excepţie. Iată că acest obicei a fost înţeles de producătorii filmului şi au tratat acest aspect ca atare.




_________________
Back to top
View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website Yahoo Messenger
Display posts from previous:   
Post new topic   Reply to topic    Forumul Vehiculelor Forum Index -> Filmulete cu trenuri All times are GMT + 2 Hours
Page Previous  1, 2, 3, 4, 5  Next
Page 3 of 5

 
Jump to:  
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum

Card File  Gallery  Forum Archive
Powered by phpBB © 2001, 2002 phpBB Group
Style created by Mirzanet
Create your own free forum | Buy a domain to use with your forum
SITE-UL FORUMULUI VEHICULELOR